Profesorii pot fi bombe cu bacilul Koch

O profesoară bolnavă de TBC din Săcele pune pe jar un oraș întreg și ridică mari semne de întrebare privind modul în care se efectuează controalele medicale în cazul cadrelor didactice. De aproape zece ani, legislația a eliminat obligativitatea efectuării unor radiografii pulmonare care ar putea depista tuberculoza. Eliminarea acestei investigații medicale a fost, se pare, cel puțin neinspirată, având în vedere numărul mare de cazuri de focare de TBC din mediul școlar din toată țara. Iar recentul caz de la Săcele repune problema pe tapet.

Totul a început pe 28 decembrie 2016, când o profesoară de la Liceul „George Moroianu“ din localitatea Săcele, județul Brașov, a fost diagnosticată la Spitalul din Florești, Prahova, cu TBC. În seara de 3 ianuarie, pe adresa de e-mail a liceului a sosit certificatul de concediu medical al profesoarei, aceasta fiind internată din 29 decembrie în județul Prahova, urmând a se trata de tuberculoză. Pe 9 ianuarie 2017, conducerea liceului a primit confirmarea diagnosticului, constituindu-se un comitet de gestionare a situației, adică o dezinfecție cu substanțe biocide în întreg liceul. În total, 522 de persoane care au intrat în contact cu profesoara (din care 106 copii, atât de la liceu, cât și de la școala particulară unde aceasta preda) au fost testate. Potrivit unor surse medicale, profesoara îşi făcuse analizele obligatorii la începutul anului școlar, dar acestea nu includ și testul TBC. Dr. Diana Bularcă, de la Direcția de Sănătate Publică a județului Brașov, a declarat pentru Cotidianul că toți elevii care au intrat în contact cu profesoara bolnavă sunt testați, în mod obligatoriu, din punct de vedere chimioprofilactic, urmând ca rezultatul testelor să fie aflat în două săptămâni. Potrivit sursei citate, nicio persoană nu a fost diagnosticată cu tuberculoză până în prezent.

„Controale medicale egale cu zero“

Mirela Blemovici, inspector adjunct în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Brașov, a declarat pentru Cotidianul că toți profesorii liceului, inclusiv profesoara bolnavă, efectuaseră analizele obligatorii la cabinetul de medicină a muncii cu care are contract liceul. „A făcut testarea psihologică și controlul sumar pe care trebuie să-l facă orice medic în fiecare an. Până acum zece ani, investigarea plămânilor era obligatorie pentru profesori“, a spus sursa citată. Pe de altă parte, Cornelia Stan, profesor al unei școli din București, spune că aceste controale sunt mai mult egale cu zero. „Testarea psihologică este superficială. Se pun 2-3 întrebări și gata. Iar controlul medical constă într-o ascultare cu stetoscopul la inimă și plămâni, tensiunea luată și niște întrebări de genul: «Vă doare ceva?». Și cam atât. Până acum zece ani trebuia să faci și o radiografie la plămâni. Acum, această investigație nu se mai face și iată ce se întâmplă“, spune Stan.

Doina Matias, medic specialist în medicina muncii, declară pentru Cotidianul că eliminarea unei analize de genul acesta este o idee nefericită a autorităților. „Oamenii care lucrează în colectivități mari și mai ales cu copii trebuie să fie obligatoriu examinați pentru a preveni astfel de boli. Măcar o dată pe an. Este adevărat însă că eu, ca medic de medicina muncii, pot recomanda o radiografie la plămâni, dacă am dubii, dacă nu îmi place ce aud când îi ascult plămânii. Dar profesorul nu este obligat să o facă. Doar dacă vrea el să se trateze sau să se asigure că nu e nimic grav. Altfel, nu este obligatoriu. Totuşi, gândiți-vă că profesorul află după luni de zile că are tuberculoză. Pentru că atunci a avut el chef să se ducă sau timp, sau a crezut că e tuse tabagică, de la țigări. Gândiți-vă cu câți oameni intră el în contact direct, în mod repetat, zi de zi în acest timp. Centrul de medicină a muncii unde eu lucrez are contract cu mai multe școli. Suntem obligați să facem un control psiho și unul general: luat tensiunea, pulsul, ascultat plămânii și inima. Apoi dăm o adeverință cu care profesorul se duce la școală și demonstrează că nu este un pericol pentru elevi și este în putere. Cam asta e tot“, încheie Matias.

Între timp, poliția din Brașov a declanșat o anchetă, urmând a stabili dacă profesoara a ascuns mai mult timp faptul că este bolnavă de tuberculoză. Polițiștii spun că cercetările se desfășoară sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor. Ei au declanșat urmărirea penală in rem și verifică toate ipotezele.

Ancheta epidemiologică deschide altă cutie a Pandorei

Într-o astfel de situație, ancheta se declanșează în 72 de ore de la depistarea cazului. Potrivit opiniei dr. Mihaela Archip, formulată pe site-ul www.pneumo-iasi.ro, primii pași în efectuarea unei anchete revin medicilor de familie, de întreprindere și medicilor școlari, deoarece aceștia cunosc cel mai bine bolnavul și pot stabili corect arealul anchetei.

„Sarcinile acestor medici sunt stabilirea arealului anchetei, testarea tuberculinică a persoanelor cu vârsta între 0 și 24 de ani și mobilizarea contacților la control, la cabinetele de pneumoftiziologie.“ Astfel, nu numai spitalele se confruntă cu deficit de personal medical, dar și în școli, în multe cazuri, medicii lipsesc cu desăvârșire. Numai în București, spre exemplu, una din patru școli nu are medici în cabinete. În țară, situația este și mai gravă. Salariile mici, condițiile puțin ofertante și lipsa unor perspective îi fac pe medici să evite posturile din școli. Nici asistentele medicale nu sunt mai interesate. Primarul Capitalei a promis că situația se va redresa, dar până acum a rămas aceeași.

Fără medici și asistente în școli

Problema deficitului de cadre medicale este una mai veche. Iar instituțiile de învățământ din întreaga țară au atras atenția atât Ministerului Sănătății, cât și primăriilor că această situație trebuie remediată. Reprezentanții Inspectoratului Școlar al Municipiului București declarau vara trecută că unele școli nu au nici măcar asistent medical, darămite un doctor. Situația însă nu s-a îmbunătățit de atunci. În țară, situația este și mai îngrijorătoare. La Brașov, doar o singură școală din cele 17 are asistent medical, în schimb, în grădinițe se află câte o asistentă medicală. Elevii de gimnaziu beneficiază de prezența unui cadru medical la început de an școlar sau după fiecare vacanță, pentru a face controalele obligatorii.

În județul Dolj, la o școală dintr-o comună, singura prezență care te trimite cu gândul la medic este trusa medicală de urgență. În comuna Calopăr, generații de copii nu au mai văzut un medic în școală din anul 1989.

„Se pare că profesorul este bolnav de ceva vreme, numai că nimeni nu a știut până acum 10 zile. Mă sperie faptul că școala nu a fost dezinfectată, ci numai cancelaria, biroul directorului și o sală de clasă, în condițiile în care elevii săi au învățat în mai multe săli de clasă. Sunt verificați doar elevii din grupele lui de lucru, nu și ceilalți din colectivele din care fac parte cei expuși. Iar cadrele didactice sunt trimise să facă o radiografie. Și cam atât.“ – cazul unei profesor din Iași infectat cu TBC, semnalat în 2011

Decesele din cauza TBC: România – pe locul 6 în Europa

În perioada interbelică tuberculoza era considerată una dintre bolile specifice sărăciei. Din păcate, departe de a fi eradicată, această maladie este și acum prezentă în țara noastră. Mai mult decât atât, în ultima vreme au apărut și cazuri de „tuberculoză multi-drog rezistentă (MDR-TB)“, formă deosebit de gravă, care nu mai răspunde la tratamentele „clasice“ utilizate până acum.

Statistici naționale

Chiar și acum, în plin sec. XXI, tuberculoza constituie una dintre problemele prioritare de sănătate publică din țara noastră. Motiv pentru care a fost elaborată și o „Strategie Naţională de Control al Tuberculozei“, demers care are la bază direcţiile şi coordonatele stabilite prin Planul Global OMS de Stopare a Tuberculozei până în 2015 şi după.

Cel mai important obiectiv al acestui Program îl constituie „oprirea cât mai rapidă a răspândirii infecției în rândul populaţiei, prin diagnosticarea cât mai promptă a tuberculozei la persoana simptomatică şi tratarea ei până la vindecare“.

Conform statisticilor oficiale, în anul 2014, în România se înregistra un număr de 12.498 cazuri noi de bolnavi de tuberculoză.

Tot în 2014 au fost înregistrate 1.125 de decese: 876 bărbați și 249 femei. Raportat la localizarea infectării cu tuberculoză, în majoritatea cazurilor nou-înregistrate în cursul anului 2014, este vorba despre tuberculoză localizată în aparatul respirator (90,2%). De asemenea, există și numeroase cazuri de tuberculoză cu localizare extrapulmonară, care au o rată de 8,0%. Din acestea, în 13,3% este vorba despre tuberculoză osteo-articulară, 30,1% tuberculoză cu localizare ganglionară, 6,3% uro-genitală, plus alte localizări în 47,3% din cazuri.

De asemenea, statisticile pun în evidență faptul că, în privința tuberculozei, România are o rată a mortalității de 6,4% cazuri la suta de mii de locuitori. Un procentaj care ne clasează pe locul șase în Europa, unde se înregistrează o medie de 5,3 la suta de mii de locuitori.

Morbiditatea pe județe

Potrivit unor statistici întocmite pe baza evidențelor din cabinetele medicilor de familie, în anul 2014 s-au înregistrat un număr de 17.820 de cazuri de bolnavi de diverse forme de tuberculoză. Repartiția lor teritorială variază însă între niște limite extrem de largi. Dar, în mod cu totul neașteptat, cei mai mulți oameni afectați de tuberculoză s-au înregistrat în București: 1.460 de cazuri. Aproape la fel de gravă este situația în județele Galați (967 cazuri), Caraș-Severin (915 cazuri) și Vâlcea (824 cazuri). La mică distanță de aceste morbide „campioane“ se situează județele Bacău (758 cazuri), Argeș (685 cazuri), Iași (683 cazuri) și Botoșani (652 cazuri). La celălalt capăt al acestui „clasament“ se situează câteva județe pe care, de obicei, le considerăm mai sărace decât restul țării. Covasna (32 cazuri), Harghita (67 cazuri), Bistrița-Năsăud (101 cazuri), Ialomița (107 cazuri) sau Tulcea (155 cazuri). Probabil că această repartiție atât de diversificată se poate explica prin faptul că județele „campioane“ sunt și cele care dispun de mai multe aglomerări urbane, mult mai favorabile contagiunii, decât cele în care se înregistrează mai puțini bolnavi de tuberculoză.

Tuberculoza infantilă

La fel de neuniformă este și repartiția cazurilor de copii afectați de tuberculoză. Și în această privință, tot Bucureștiul ocupă primul loc, unde în 2014 s-au înregistrat 59 de cazuri. Urmează Maramureșul, cu 55 de cazuri (cu zece mai multe decât în 2013). La polul opus se situează județele Arad și Covasna, unde în anul 2014 nu s-a înregistrat niciun copil afectat de TBC, urmate de Bacău, Vâlcea și Călărași, cu câte 3 cazuri, și Vrancea, cu 5 cazuri.

Noi, cât toată Europa

Într-un material apărut anterior în presă, dr. Victor Grecu, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase din Craiova, a declarat că în România există 58 de oameni bolnavi de TBC rezistent la antibiotice.
Cu toate că pare mică, această cifră egalează numărul celor înregistrați în celelalte țări din Europa: „Este o problemă prioritară de sănătate publică în România. În țara noastră, în 2014 au fost înregistrate 58 de cazuri de TB-XDR, cât în toată Europa. Sunt mulți pacienți ajunși în această fază a bolii, pentru că nu și-au luat la timp tratamentul corect și pentru că sunt unele scheme individualizate sau incorect prescrise de către medici. Primele județe din țară din punctul de vedere al incidenței TBC sunt Olt, Dolj, Gorj și Mehedinți. Se întâmplă acest lucru pentru că în zonă trăiesc oameni cu posibilități materiale reduse, cu grad de educație scăzut“. 

Boala sărăciei face ravagii prin școli

Cazurile de tuberculoză nu sunt o noutate în școlile românești. Presa ultimilor ani a semnalat numeroase astfel de evenimente prin instituțiile de învățământ din țară. Epidemia a fost adusă în comunitate atât de profesori, cât și de elevi.

 Mai 2014. O profesoară de la Grupul Școlar de Electrotehnică și Telecomunicații Constanța a fost diagnosticată cu TBC, după ce s-a dus la medic deoarece se simțea rău de la o răceală. Elevii din cele 10 clase unde preda aceasta au fost vaccinați. Cu trei luni înainte, în februarie 2014, o îngrijitoare de la o grădiniță din Ovidiu fusese diagnosticată tot cu TBC.
 Octombrie 2014. În Maramureș, la Tăuții-Măgherăuș, o profesoară de la Școala „Traian Vuia“ a fost diagnosticată cu tuberculoză. Anterior, ea predase și la Colegiul Național „Gheorghe Șincai“ din Baia Mare. În total, 150 de copii și profesori care au intrat în contact cu cadrul didactic infectat au fost verificați.
 Iunie 2015. O clasă de la Colegiul „Grigore Antipa“ Bacău și 12 profesori au ajuns la spitalul de pneumoftiziologie, după ce o elevă din clasa a XII-a a fost diagnosticată cu bacilul Kokh.
Octombrie 2015. Un profesor de matematică de la Colegiul Național „Andrei Mureșanu“ Dej este depistat cu TBC și internat. În urma diagnosticării, peste 100 de elevi, dar și ceilalți profesori care au avut contact direct cu bolnavul, sunt verificați de medici pentru a vedea dacă au fost infectaţi.
Aprilie 2016. Școala din comuna ieșeană Grozești. Din nou un profesor este diagnosticat cu TBC. În urma testării, din 72 de elevi, 23 erau deja infectați, a scris atunci presa locală. Copiii sunt obligați să se prezinte la control de două ori pe an timp de 24 de luni, cât există riscul maxim de declanșare a bolii. După diagnosticare, copiii au făcut tratament preventiv. Boala a fost transmisă și mai multor cadre didactice, care au fost puse sub tratament și și-au suspendat activitatea.
Aprilie 2016. La Școala 4 din Alexandria, Teleorman, 18 elevi au fost trimiși la verificări în București, după ce un învăţător a fost depistat cu tuberculoză secundară polinecrozată. Cadrul didactic a fost internat la Spitalul TBC din Roşiorii de Vede, iar unitatea de învăţământ a fost închisă o zi pentru dezinfecţie generală.
Iunie 2016. O profesoară de la Școala 32 „Alexandru Macedonski“ din Craiova a fost depistată pozitiv la testul de tuberculoză pulmonară și ganglionară. 300 de copii au ajuns la spital, unde au fost controlaţi de medici, iar 40 dintre ei au fost internaţi pentru analize amănunţite. De asemenea, cei 70 de profesori ai şcolii au fost verificați.
Noiembrie 2016. La Şcoala Gimnazială nr. 28 Galaţi, o profesoară este diagnosticată cu TBC. Aici, 360 de elevi şi 63 de profesori şi personal auxiliar care au intrat în contact cu dascălul au fost verificați. Inspectoratul Școlar a declanșat o anchetă. (M.B., Vasile Surcel)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andreea Tudorica 346 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.