Azi am mărşăluit pas la pas cu profesorii. Şi uite aşa, din mers, am descoperit în ce fel şi pe unde îşi petrec profesorii concediul de trei luni, din vară. Unul dintre protestatari, profesor de educaţie fizică la o şcoală din judeţul Mureş, mi-a povestit că, de ceva ani, vacanţa de vară o fructifică prin muncă. Şi aşa se face că a ajuns ba căpşunar prin ţări străine, ba administrator de camping pe litoralul românesc. „Am găsit o soluţie pentru a-mi mai creşte veniturile, care nu depăşesc suma de 1.400 de lei, mă refer la ce primesc de la şcoală. Pe timpul verii am fost prin Germania, unde am lucrat ca şi căpşunar. Mai nou, merg la noi, pe litoral şi am în grijă un camping. Îmi iau cu mine şi familia şi uite aşa îmi petrec concediul la mare”, mi-a explicat Tiberiu Simo, profesor de sport.
Acum mă gândeam la acest profesor ca la un caz particular, o fi unul din o mie, dar nu a fost aşa. O profesoară de desen din Tulcea mi-a povestit, printre altele, că vara merge prin alte ţări să muncească, în locul românilor care îşi iau concediu. Nu mi-e ruşine să o spun, merg şi lucrez în străinătate, vara, ca să mai iau ceva bani să am un trai decent”, mi-a spus profesoara de la marş. Aceasta mi-a povestit că fiul ei a terminat facultatea şi îşi caută disperat un loc de muncă, dar nu reuşeşte să-şi găsească din lipsă de experienţă. „Sfatul meu pentru cei tineri este să plece peste hotare, eu am o vârstă, nu mai pot. Aş fi vrut să mă pensionez, dar văd că Guvernul vrea să mă ţină în şcoală până la 65 de ani”, mi-a spus profesoara.
Pe lângă „umilinţele” pe care le experimentează, în fiecare lună, pe propria piele, mă refer la salarii, profesorii nu văd cu ochi buni nici noua lege a educaţiei. Mai mult, mi-au spus că nu mai înţeleg nimic, ce se schimbă, cum, când, iar elevii sunt mai mult decât bulversaţi. Profesorul de informatică Ciprian Şoţan este de părere că examenul de bacalaureat este mai mult decât superficial. „Luna viitoare, elevii mei vor susţine evaluarea competenţelor digitale, unde bineînţeles că toţi vor trece, calificativul cel mai mic este «mediu» şi mai mult, îi voi evalua chiar eu pe elevii mei. De asemenea, nu mi se pare normal ca o materie de bac să aibă pe săptămână doar o oră la clasa a IX-a şi două de la a X-a la a XII-a”, mi-a spus profesorul.
Nemulţumite sunt şi învăţătoarele, care nu ştiu cum se va organiza programul „Şcoala după şcoală”, din lipsă de cadre didactice şi infrastructură. La fel de îngrijorate sunt şi pentru clasa pregătitoare care ar urma să fie introdusă la gimnziu, conform Legii educaţiei. „După ce manuale vor învăţa aceşti elevi, ce programă vom avea? Nu ştim nimic”, mi-a spus Virginia Comănescu, învăţătoare la o şcoală din Capitală. Nu doar Legea educaţiei îi nemulţumeşte pe profesori, ci şi programele care se desfăşoară deja în şcoli, cum este „Cornul şi laptele”.
Potrivit acestora, mulţi dintre elevi nici nu se ating de aceste produse, deoarece nu arată tocmai bine şi nici gustul nu este satisfăcător. „Doar copiii foarte săraci mănâncă cornul şi laptele, restul au bani de buzunar de la părinţi, nici măcar pacheţelul nu mai e la modă. Am fost în Belgia şi elevii nu aveau nici un ban la ei. Ei mâncau la şcoală, la cantină, aveau programe după şcoală unde învăţau, iar toate cărţile rămâneau la şcoală”, mi-a spus profesoara de desen.
