
De reținut primul comunicat de la Cotroceni, ca semn de început al noului mandat:
„La initiativa Presedintelui României, s-a convenit ca, în paralel cu negocierile pentru formarea noului Guvern, sa fie elaborat un plan de masuri destinat reducerii cheltuielilor publice, care sa fie asumat si pus in aplicare de viitorul Executiv.
Pentru acest obiectiv, partidele mentionate si reprezentantii minoritatilor nationale vor constitui un grup de lucru tehnic, care isi va desfasura prima sedinta joi, 29 mai, la ora 15:00, la Palatul Cotroceni. La întalnirile acestui grup de lucru, din partea Administratiei Prezidentiale vor participa domnii Radu Burnete si Dragos Anastasiu”.
Abia instalat la Cotroceni, printre primele lucruri, poate chiar primul, președintele a anunțat formarea unui grup alcătuit din cîte doi reprezentanți ai așa-zisului patrulater pro-european care să lucreze la un program al reducerilor deficitului bugetar. Plus doi reprezentanți ai președintelui din care cel puțin unul este un urechist economic plimbat pe micile ecrane.
Ar fi vorba de un plan de reducere a cheltuielilor publice. Acesta a fost si cel mai important subiect pomenit în campania electorală de primarul de București. Altceva n-a mai contat. Pericolul rusesc nu mai este o temă favorită, înarmarea Europei a rămas ca la Bruxelles și ca la Paris, extremismul este subiect numai la G4 Media și la frații Muraru, iar implicarea președintelui în Justiție, după reacția nervoasă a lumii juridice, a devenit un subiect pentru altădată.
Așadar președintele, matematician cu experiență doar în primărit și într-un ONG de mediu și urbanism (la acest capitol, pe post de frînă), s-a aruncat pe reducerea deficitului bugetar. N-are competențe și nici experiență în materie, dar a înțeles pericolul și pare a fi concentrat pe el, cerînd cu insistență niște soluții și girînd elaborarea lor. Înainte de a numi consilieri și de a prelua cu adevărat conducerea administrației prezidențiale, proaspătul președinte Nicușor Dan a declanșat o inițiativă, urmînd ca în baza iluminării în mare grabă și a propunerilor făcute de grupul de lucru, partidele din viitoarea coaliție (prin intermediul guvernului desemnat) să purceadă la reduceri de cheltuieli. Este vorba de un fel de Program în materie.
„Nu sună rău! Uite un om practic și hotărît” vor fi exclamat susținătorii și contribuabilii îngroziți de starea finanțelor publice și de împovărătoarea datorie externă. Reducerea deficitului bugetar devine astfel pilonul de bază al unui Program de guvernare pentru un guvern pregătit de la Palatul Cotroceni, la cererea (comanda) președintelui Nicușor Dan. Ceea ce nu se prea potrivește nici cu Constituția României, nici cu experiența noastră democratică de pînă acum.
În articolul 103 din Constituția României (subintitulat „Învestitura”) scrie negru pe alb că președintele desemnează un candidat și că acesta va cere Parlamentului votul de încredere pe Program și pe întreaga listă a guvernului. Punct.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.
Ulterior, Programul se dezbate în Camera Deputaților și în Senat în ședința comună și se acordă votul de încredere. Sau nu. Nicăieri în Constituția României nu scrie că programul se alcătuiește cu contribuția președintelui și că se pregătește la Palatul prezidențial de la Cotroceni.
Să fie vorba de o neînțelegere a rolului președintelui sau de un mic truc? Noul președinte al României își asumă la modul mascat reducerile de instituții și cheltuieli. Cam ce a făcut Traian Băsescu cu pensiile și salariile bugetare dar, de data aceasta, mascat într-o recomandare a unui grup de lucru format din amatori și din reprezentanții partidelor care vor participa la viitoarea Coaliție de guvernare.
Pentru că a repetat propunerile sale în problema deficitului bugetar (inutil și insistent întrebat în campania electorală de jurnaliștii care nu fac diferența între președinție și guvern!?), Nicușor Dan crede că este obligația sa să se arunce în luptă și să comande acțiunea de reducere a deficitului bugetar. Pentru el a devenit un fel de proiect de țară cu un singur punct.
Lui Nicușor Dan nu-i cere nimeni o viziune economică. N-are de unde. Nici o strategie financiară și fiscală. Nu este treaba lui. Culmea absurdului. În campania electorală, domeniul nu a fost abordat la modul serios. Și din cauza întrebărilor școlărești, și din cauza „minutului” avut la dispoziție, și, mai ales, din cauza nepriceperii candidaților și a moderatorilor. Iar direcționarea României pe baza unei ciorne rezultată la un mini-seminar de trei zile, cu opt participanți, cîte doi de la un partid, este riscantă. Poate fi greșită, poate duce Dumnezeu știe unde. Formula aceasta mai merge pe la o primărie. N-ar avea forță pentru aplicare nici la un minister. La un stat european cu oarece pretenții arată mai degrabă ca o improvizație.
Și încă un lucru, la fel de important. Pregătirea unui program prioritar pentru parlament și pentru guvern sub controlul președintelui României deschide porțile unei subordonări a Legislativului și a Executivului față de o instituție reprezentată de un singur om, apărat și copleșit de mulțimea voturilor obținute. Nu sigure, dar multe.
Ar fi vorba despre o cale sigură spre o catastrofă democratică.
Am retinut: grup de lucru, chestiuni tehnice, si deficitul bugetar! A repetat domnu’ de-atatea ori incat ar fi imposibil sa nu retinem.
Indiciu pentru clonele agitate: Melcushor conduce in topul increderii, conform ultimelor sondaje realizate din nevoia de a-l ridica in ochii publicului ( deoarece o cam luase la vale ). 😂🤣😂
Este cumva in top si dl Fritz? Asa am auzit.
Doar n-otzi vrea sa conduca in topul increderii ala care vindea apartamente cu 35 000 Euro, iar apoi le spunea fraierilor care l-au crezut ca a fost marketing. Bau!……[Rumburak]
Rumburache, ce le-ai zis-o! La fel ca ieri si alaltaieri.
Dupa cum se stie si casele de sondare au fost manjite, cu bani de partide cu rezultate ale unor sondaje discutabile si disputabils in campanie, alesul n-a avut timp inca sa calce-n strachini. Nici macar guvern nu are. Nu ca va fi cu alte personaje, Bolos Alinuta Caciu si Predoiu n-au cum sa fie lasati pe dinafara.
SSimiOFF si Tzacalin sunt out, d e f i n i t i v !
„-Preajosnice Mucifer, putem tăia doar de la cei care … nu te-au votat?”
„Mda! După calcule laborioase, cu toate ca se poate folosi regula de 3 simpla, cunoscuta chiar de cei care nu ne-au votat, este suficient de …josnic să le luăm …mintile”
„Preajosnicia ta, dam afară din protejații bugetari PSD?”
„Trebuie …să așteptăm,să vedem cat de … ticalosi pot fi!
Totul merge conform planului, majoritatea romanilor va plăti!”
„-Putem sa mai facem împrumuturi, sau sa reducem salariile și pensiile?”
„Nu reduceți nimic, că sună că … dracu ))), măriți inflația și deficitul să-l ascundeți in cifre!
Ați înțeles?”
un singur punct: SI ALA SIGUR NU E PUNCTUL DE PE „i”
gaiNAZZZZ’…istii astia sorosisti = pe etnobotanice !
de acolo si starea lor de #iSSterie-permanenta !
Țăcălin ca Țăcălin, dar ce ne facem cu votanții lui țăcăliți??? 😢
Țăcălin noi te iubim . La Jilava te dorim 👏👏👏👏👏👍👍👍
https://youtu.be/MIlI4pgELRQ?si=XcccsOWUeHqf5U11
Reducerea deficitului bugetar si dezvoltarea țării pe baze sustenabile. Nu există solutii miraculoase. Pentru asta România are nevoie de reforme structurale temeinice reducere a cheltuielilor de funcționare a statului precum:
-reducerea birocrației prin digitalizare;
-legea salarizării în sistemul public si reforma sistemului de angajări la stat ;
-reforma sistemului electoral;
-reforma administrativ-teritorială .
Dintre toate acestea, cea mai importantă este reforma administrativ-teritorială si descentralizarea. Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Concret, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat numărul de prefecturi, agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 judete echivalente cu regiunile de dezvoltare.
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Mda.. Un singur punct și o singură variantă,.In rest,..asta e, poți alege,..
Dc nu incepe acest ursuletz de plush al structur’lor sa taie de la enorma capusha bugetofaga din padurea Baneasa? Aia inghite 2 MILIARDE EURO PE AN, pt fix nimic, „adica ca” sa belfereasca niste mii de ofiteri si familiile, angajate tot „in sistem”, cu copiii la studii afara, spitale ca’n occident, pensii speciale, grade mari fara nr si societati comerciale fara concurenta. Un bolovan de gatul unei tari profund indatorate, de „frica caruia” nu misca nimeni.
Proiectul de tara implemen cu personaje de teapa unor Bolos, Caciu, Citu si altii ca ei.
Proiectul de tara de 35 de ani de hoti, securisti si mafioti.
Basescu si-a ctitorit statul mafiot, si-a desemnat succesorul in campania din 2025. In ultimii ani s-a facut ce s-a facut in ultimii 35. De unde sa vina schimbarea mult promisa cu noile alegeri.
Datori vanduti pe secole, proiect de tara pro-European de marca PSDNLUDMRUSR.
Singurul program de tara este: „Apa, Paie si Bataie” a scrocului securist Kremlin Georgescu !
cenzura maxima pe cotidianul.
Si de-asta nu mai poate Nicusor, ca vorbeste presa sau comenteaza lumea.
De luni de zile ne revoltam că se intampla ce se intampla. Asa, si?
Care a fost efectul? Zero!
Cu toate astea, mass media care se respecta va continua sa observe derapajele si sa vorbeasca despre ele. Ce am face daca nici lucrul acesta nu ar mai fi posibil?