Psihologia fără psihologie, avangarda fără conţinut şi meditaţia cu profesorii de la facultate – criteriul principal pentru admitere

Am aflat de curând de o nedreptate fără margini, cu aparenţe de abjecţie, făcută de Facultatea de Psihologie unor candidaţi, care veniseră acolo pentru o admitere legală, în acord cu hotărârile prealabile ale Universităţii Bucureşti. Ştim deja că în România învăţământul este o prioritate prezidenţială şi meditaţiile o sursă de avere, astfel încât lozinca „România educată” este exact eticheta care ne lipsea, precum chelului tichia de mărgăritar.

Facultatea de (para)Psihologie a Universităţii Bucureşti a purces şi în acest an la organizarea examenului de admitere, dar nu s-a folosit de prea multă „psihologie” pentru a rezolva oportunitatea de a funcţiona conform legislaţiei în vigoare şi propriilor anunţuri făcute de Universitatea Bucureşti, instituţie sub tutela căreia există. Totul ar fi fost banal şi deloc de interes mediatic dacă profesorii acestei facultăţi n-ar fi avut în acest an nişte interese probabil mai mari ca în anii anteriori. Puţine locuri fără taxă, multe meditaţii şi cohorte de candidaţi… Aşa încât, foştii elevi şi viitorii studenţi au fost nevoiţi să vadă în Facultatea de Psihologie o prelungire a meschinăriei din societatea românească, un început de şcoală a vieţii, o „admitere” la psihologia de gang, în deplin acord cu societatea în care vor trăi. E adevărat, sub acest aspect, examenul de admitere a fost unul corect, deşi al unor răni psihologice. Copiii au fost introduşi în morişca învârtelilor româneşti, în fofârlica dâmboviţeană, ambele fiind decorate cu explicaţii tâmpite, din zona improvizaţiei şi absurdului involuntar. Pentru psihologii smecheraşi de la Psihologie ar trebui să existe, totuşi, un control al Universităţii Bucureşti, ori poate chiar al Parchetului. Într-o ţară normală, s-ar fi cuvenit o cercetare de natură penală, urmare a unui demers din partea celor nedreptăţiţi sau urmare a instituţiei autosesizării. Pe scurt, s-au purtat cu aceşti copii precum hoţii din autobuze, le-au distras mult timp atenţia cu o anumită bibliografie de examen şi, când să coboare, haţ, au smuls textul virtual de pe site şi au pus în ultimul moment altă ”materie” de examen, în care, foarte probabil, cei cu care făcuseră ei meditaţii erau mai mult decât familiarizaţi. Acest lucru ţine de evidenţă cel puţin din două motive: lucrurile, pentru a exista într-un anume fel, trebuie să aibă o raţiune de existenţă întru acel fel, o cauză corespondentă formei respective de existenţă, măcar un interes. Şi tot ceea ce există are legătură directă sau indirectă cu ceea ce a existat în trecut. În acest tip de situaţie, atât întâmplarea, cât şi alte raţiuni pedagogice sunt excluse.

Concursul de admitere 2023 pentru studii universitare de licență, organizat în acest an de Facultatea de Psihologie a Universității din București, a generat numeroase nemulțumiri referitoare la cele 90 de întrebări, însumând 20 de pagini (tip test), care trebuiau rezolvate în numai două ore. Aproximativ 2400 de absolvenți ai bacalaureatului au concurat pentru un loc eligibil, înregistrându-se un record de 37 de candidați pe un loc. Reacțiile și agitația care au urmat examenului privesc faptul că testul care trebuia rezolvat (prin simpla punere a unui „x” în dreptul soluției corecte) conținea într-o proporție inadecvată subiecte selectate din aria de cunoștințe a bacalaureatului pentru profilul matematică-fizică, fapt care i-a pus într-o evidentă inferioritate pe elevii care absolviseră liceul la forma de învățământ uman. Pentru elucidarea acestui aspect, devenit în numai câteva zile litigios, nemulțumiții (părinți și elevi) au solicitat publicarea testului în integralitatea sa, ceea ce ar fi clarificat rapid şi eficient situația de confuzie reclamată. În mod surprinzător, conducerea Facultății de Psihologie a postat pe site-ul instituţiei un Comunicat de presă, redactat ambițios științific şi, totodată, ireverențios față de cei care au reclamat în scris abuzul, prin care facultatea își anunța autonomia universitar-academică, în numele unor …idealuri care – oricum am privi lucrurile – depășesc cu mult rigorile Metodologiei organizării și desfășurării concursului de Admitere 2023 – studii universitare de Licență – document elaborat și aprobat de Senatul Universității din București, în ședința de Senat din 18.01. 2023, unde la Capitolul VI. (Desfășurarea și evaluarea). Art. 12 (1), precum și Precizările cu privire la Examenul de admitere. Studii universitare de licență, sesiunea iulie – septembrie 2023, unde, în dreptul Probelor de concurs, la rubrica Precizări stă scris cu aldine: Proba necesită pregătire din bibliografie. Reacţia lor se poate identifica fără mari eforturi în ideatica unuia dintre sănătoasele noastre proverbe: Prostul nu e prost destul până nu e şi fudul. În locul bibliografiei de care se face caz în rândul de mai sus, Facultatea de Psihologie a oferit un prim Test pentru gândire critică (Admitere Psihologie – sesiunea iulie 2023), însă fără nicio trimitere la bibliografie, adică manuale școlare ori cărți cu teste de psihologie editate, situație ce ar putea fi interpretată ca un fel de invitație adresată viitorilor candidați, cu potențial financiar semnificativ, de a face şi în viitor ore de pregătire în particular, fireşte, exact cu profesorii din respectiva facultate. De fapt, aici este mobilul crimei. Şi-or fi dat probabil seama că alumnii lor nu vor intra cu toţii pe locurile fără plată (locuri puţine, obligaţii multe) şi atunci le-au dat examen din materia pe care acei alumni o plătiseră deja în particular. Pentru un procuror, puţin mai melancolic la început de toamnă, atunci când se numără bobocii, poate exista oare legătură directă între aceste elemente: meditaţii cu profesorii facultăţii, meditaţii cu ajutorul cărora se plătesc sume de bani, reuşite la examen şi schimbarea bibliografiei de concurs, schimbare cu ajutorul căreia admişii sunt chiar plătitorii? Practica respectivă este întâlnită și confirmată nu doar în zona „psihologiei”, ci și în alte zone de interes ale învățământului nostru pretins academic, arhitectură şi teatru, cel puţin. În postarea, intitulată sec, telegrafic: Comunicat subiecte admitere Psihologie, conducerea de la pshihologia vieţii româneşti precizează: „Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor exprimate de către candidați și părinți, am decis să publicăm o parte din itemii utilizați, aleși în mod randomizat din setul administrat la examen. Aceștia pot fi consultați pe site-ul facultății și cu scop de exemplificare pentru toți cei interesați. Considerăm că o publicare integrală a subiectelor ar reprezenta o abatere de la practica internațională. Menționăm aici teste celebre de selecție precum SAT, ACT, GR(E), GMAT sau oricare dintre testele utilizate în universitățile din vestul Europei pentru selecția candidaților, care nu divulgă itemii utilizați. În plus, comunicarea integrală a itemilor ar afecta validitatea testului standardizat de gândire critică, pentru a cărui realizare, pilotare și rafinare a fost nevoie de timp îndelungat (…)”.

Comunicatul cuprinde 10 dintre itemii folosiți în Concurs (situațiile 5,10, 11,13,15, 20, 22, 25, 28), redactați într-un stil fastidios, greoi și prețios, făcând abuz de (falsă) erudiție și folosind termeni impreciși (ca sens), aleşi după ureche, sau afirmații cu logică șchiopă – dacă îi punem în balanță cu prezentarea domeniului academic în cauză, de pe site-ul facultății, unde nu găsim decât autoaprecieri superlative. Aceşti domni, aspiranţi, în situaţii ridicole, la o percepţie care să-i avantajeze, au făcut erori fundamentale de comunicare. Precum nişte lupi îmbrăcaţi în piei de oaie, odată deconspiraţi, şi-au mai pus pe umeri încă o blană de oaie şi au glăsuit pe site. Evitând să răspundă concret chestiunii în discuție – discriminarea deliberată a candidaților absolvenți ai profilul umanist prin introducerea de itemi specifici exclusiv bacalaureatului de la liceele cu profil real – autorii comunicatului se abat de la fondul problemei, nu evitându-o în totalitate, pentru că nici nu ar fi fost posibil, dar tratând-o oarecum tangențial, cât pentru o încercare nereuşită de manipulare. Ar trebui să fim extrem de indulgenţi pentru a considera lucrătura de la Psihologie a fi un experiment didactic, vreo avangardă, de malurile Dâmboviţei, în domeniu. Ar fi fost extrem de simplu ca decidenţii facultăţii să prezinte conținutul integral al testului dat la examen. Din ce cauză nu s-a ajuns la acest deznodământ? Pentru că e bine știut faptul că orice eveniment mediatic își epuizează resursele emoționale într-o foarte scurtă perioadă, după care „mortul” e uitat în debara şi lăsat acolo până când degradarea nu mai miroase. Opinia publică din România e drogată continuu cu „ştirile” haznalelor tv şi ale boschetarilor de pe net, interesul public este zero, a rămas doar sintagmă şi la noi, pentru fiecare în particular, contează numai veniturile. Noi, românii, deşi cam săraci, suntem monoteişti, avem banul ca singur dumnezeu. Pentru a simplica şi mai mult, prezint ordinea apariției elementelor de concurs şi desfăşurarea evenimentelor:

•  În ianuarie 2023 a fost elaborată – la nivelul Universității din București – o metodologie a desfășurării examenelor de admitere din facultățile aparținătoare. Acolo se precizează că facultățile trebuie să afișeze lista tuturor manualelor alternative după care candidații se pot pregăti.
• Facultatea de Psihologie nu a afișat o astfel de listă, însă, la un moment dat, spre a veni în sprijinul celor care se pregătesc la forma de învățământ Științe cognitive, a prezentat un model de itemi (teste de gândire critică), însoțit de Instrucțiuni și Precizări. În aceste Instrucțiuni nu se specifică nimic despre bibliografia sau materiile din care urmează a se da concurs.
  Precizări despre Examenul de admitere, condițiile de înscriere, perioada, data desfășurării examenului etc., sunt postate cu puțin înainte de 18 iulie 2023. În continuare, nu se spune nimic despre bibliografia sau manualele ce trebuie consultate.
  La examenul din 18 iulie, candidaților le-au fost puse în față 90 cerințe, cele mai multe dintre ele necesitând cunoștințe de matematică aplicată, de calcule statistice, procente, probabilități. Au fost 20 de pagini de text care necesitau o lectură atentă, repetată și rapidă, deoarece examenul a avut ca timp de desfășurare numai două ore, adică media rezolvării fiecărui subiect era sub două minute (lectură, gândire, răspuns). Pe lângă timpul foarte scurt alocat examenului, prezența a numeroși itemi din sfera cunoștințelor de liceu, de tip matematică-fizică, a sporit enorm presiunea asupra candidaților absolvenți ai profilurilor umaniste, care au considerat în mod firesc că facultatea „a schimbat regulile în timpul jocului” şi care se pregătiseră în Psihologie pentru respectivul examen. Maniera folosită de facultatea cu pricina a stârnit stupoarea și indignarea unora dintre candidați (reamintesc, 37 pe un loc), comentariile și nemulțumirile luând amploare în social-media (bloguri, Facebook), iar trei zile mai târziu în presă (Libertatea, 21 iulie), articolul respectiv, corect documentat, conținând atât punctele de vedere ale candidaților, cât și pe cele ale profesorilor din facultate.
  Ca reacție la transformarea examenului într-un eveniment în media, Facultatea de Psihologie a postat un Comunicat de presă, redactat aiuristic şi pompos, să se vadă, adică, nivelul lor teoretic de pregătire. Însă a fost vizibil doar cel practic, având în vedere modalitatea de a oferi beneficii (din partea statului român) celor meditaţi (în beneficiu personal) de chiar profesorii plătiţi (tot de statul român). În realitate, Comunicatul reprezintă o simplă şi banală tentativă de manipulare, rămasă la nivel de tentativă, dovadă că specialiştii psihologi nu au competenţe şi în acest domeniu adiacent. Cu toate că protestele începuseră imediat după examen (18 iulie), la distanță de aproape o săptămână (24 iulie), facultatea vine „în întâmpinarea” acestor preocupări și pune la dispoziția celor interesați „o parte din itemii utilizați, aleși în mod randomizat, din setul administrat la examen”. Refuzul de a-i publica integral se regăsește în același Comunicat, unde sunt amintite instituții de elită și teste celebre (SAT, ACT, GRE, GMAT), linie pe care o urmează facultatea.
  Din descrierea testelor SAT, ACT, Gr(E), GMAT, rezultă că acestea sunt aplicate întotdeauna cu elemente suplimentare (eseu, evaluări de scriere analitică, de raționament verbal, raționament cantitativ) și, cel mai important, ele nu se adresează unor „începători în ale carierei”, ci servesc ca un predictor precis al succesului într-un program de studii postuniversitare în afaceri și a unei cariere universitare.
  Pentru a se da o satisfacție celor care reclamaseră lipsa de transparență a facultății cu privire la acuzația de „schimbare a regulilor în timpul jocului”, Comunicatul de presă postat pe site-ul Facultății de Psihologie este însoțit de „o parte din itemii utilizați, aleși în mod randomizat, din setul administrat la examen”. Faptul că nu a fost publicat integral nu elimină suspiciunile, ci, din contrp, le amplifică. Itemii din exemplul oferit reprezintă formulări preocupat elitiste, fastidioase, inutile și, nu în cele din urmă, cu grave improprietăți de sens lexical ori de logică.
  Derularea celor de mai sus generează și alte chestiuni litigioase. Pe site-ul facultății, prezentarea instituției este triumfalistă: „obiectivul principal al programului este acela de a introduce gradual studenții în domeniul avangardist al studiilor referitor la minte și conștiință; facultatea are un corp de elită cu experiență masivă atât în cercetare cât și în predare”. Între aceste afirmații și autoaprecieri superlative, în numele cărora severitatea examenului se justifică (nemaifiind nevoie de transparență) și realitatea faptelor care au declanșat acest scandal, diferențele sunt semnificative. Un exemplu îl constituie Baremul (9.A) codificat pentru cele 90 de răspunsuri, publicat după examen, dar cu final neașteptat: se arată că în itemii de concurs s-au strecurat două greșeli, cea de a doua reprezentând o cerință „formulată greșit”. Situaţia, pe care nu au mai putut-o obstacula cu terminologii de profil, este foarte stânjenitoare pentru un corp de elită, aşa cum le sunt pretenţiile, şi pentru cei care afirmă disprețuitor: „comunicarea integrală a itemilor ar afecta validitatea testului standardizat de gândire critică, pentru a cărui realizare, pilotare și rafinare a fost nevoie de timp îndelungat”. Vai de voi, parcă aţi fi emanaţi din valul revoluţionar al psihologiei de pe internet! Şmecheraşii aceştia, care, în adevăr, se arată a fi destul de nevolnici intelctual, pe mâna cărora a încăput învăţământul nostru de stat, ar face bine să înţeleagă că, în vinovăţie, este mai productiv să îţi temperezi tupeul şi aplombul de inteligenţă din capul tău. Sugestia ar fi să îşi managerieze mai prudent resursele, să obţină mai multe locuri de la minister, proporţional cu numărul de elevi meditaţi de întreg corpul profesoral, să-şi diminueze pudra avangardistă şi să folosească o vopsea mai bună pentru cioara psiholoagă. Altfel, vor ajunge ca taximetriştii ăia, multiculturali, de la peroanele Gării de Nord, care strecoară printre buzele arse de alcool strigăte scurte şi grave: Taxi!, probabil în loc de banii! Vor ajunge ca ei, în sensul că vor mai urca doar proştii în facultăţile lor.