PUNCTUL ROȘU ÎN SĂNĂTATE Profesor renumit, despre injecțiile pentru slăbit

Prezent la Podcasturile Cotidianul – Punctul Roșu în Sănătate Prof. Dr. Octav Ginghină, chirurg oncolog cu domenii de expertiză în chirurgie hepato-bilio-pancreatică, endocrină și cancer mamar a fost întrebat ce opinie are despre injecțiile de slăbit folosite astăzi pe scară largă, din clasa agoniștilor receptorului GLP-1, care controlează secreția de insulină, golirea stomacului și sațietatea. Astfel, Prof. Ginghină spune că aceste tratamente sunt făcute pentru pacienții supraponderali și obezi și că cei care nu au astfel de probleme, au doar câteva kilograme în plus și apelează la astfel de soluții o fac de fapt fără motiv și că orice tratament , luat fără un motiv anume poate avea efecte adverse. În schimb, spune medicul, aceste injecții au efecte foarte bune asupra pacientelor cu cancer de sân, supraponderale.

„Există descris în literatură legat de aceste tratamente, există risc de pancreatită în cazul acestor tratamente. Ele au legătură cu pancreasul pentru că pancreasul este cel care gestionează foarte mulți hormoni digestivi, sunt mult mai mulți decât insulina, insulina și glucagonul sunt cei mai cunoscuți, dar sunt și foarte mulți alții, ceea ce arată că este o balanță foarte foarte fină.

Una dintre ultimele descoperiri de la ultimul congres american, au arătat că, atunci când se fac injecții cu inhibitori de GLP-1 la pacientele cu cancer de sân, evoluția pacientelor cu cancer de sân suprapoderale sau obeze a fost mult mai bună, supraviețuirea mai mare, riscul de recurență mai mic, de recidivă mai mic și interval liber de boală mai mare.

Eu zic că lucrurile sunt în felul următor: aceste tratamente au fost făcute pentru pacienții supraponderali și obezi. Pacienții care nu sunt supraponderali și obezi și doresc doar rezultate estetice și apelează la aceste lucruri evident că turează un motor foarte foarte mult. Știți cum e, oricine poate să se antreneze foarte intens sau foarte lung, nimeni nu poate să se antreneze foarte lung și foarte intens, e foarte simplu, la fel este și asta.

Cred că orice tratament luat fără un motiv anume nu are cum să fie benefic, orice tratament are efecte secundare. E puțin probabil ca pacientul de lângă noi să facă pancreatită, sunt puține cazuri, e puțin probabil să facă alte complicații descrise acolo, dar există și posibilitatea să se întâmple. Și vorbesc foarte des cu pacienții despre procente.

Procentele în medicină au o relevanță pentru noi, doctorii, și pentru studii și pentru decizii. Pentru pacient relevanța e mai mică, dacă o problemă apare doar în 1% din cazuri dar pacientului respectiv i se va întâmpla, pentru el relevanța e de 100%. Și atunci cred că trebuie să ne gândim întotdeuna, de ce?

De ce luăm acel tratament, există un motiv medical pentru care îl luăm? Pacientele supraponderale sau obeze cu cancer de sân au luat acest tratament și lucrul ăsta s-a reflectat în bine și asupra cancerului. Mi se pare că am pus un kilogram în plus și fac un astfel de tratament? Nu e niciun motiv”

Sunt anumite tipuri de cancer care se diagnostichează mai frecvent la tineri, spune Prof. Dr.Octav Ginghină. O parte dintre ele au legătură cu stilul de viață și anumite obiceiuri, precum excesul de tratamente gastrice, ca factor de apariție a cancerului gastric, de exemplu.

„Astăzi diagnosticăm mult mai ușor cancere care cu ani în urmă erau foarte greu de accesat, avem imagistică din ce în ce mai bună, surse de diagnosticare, ne luptăm și cercetăm destul de mult despre biopsia lichidă, pur și simplu să prelevăm o probă de sânge și să găsim acolo adn circulant care să ridice suspiciunea de cancer, poate într-o zi vom putea pune în felul acesta diagnosticul, mai e până acolo, dar se cercetează și acesta e un domeniu în care ne așteptăm la revoluții în următorii ani.

Sunt într-adevăr anumite tipuri de cancer care se diagnostichează mai frecvent la tineri, în ultimii ani, și care pe vremuri aproape niciodată nu apăreau la tineri. Multe dintre ele au legătură și cu stilul de viață și cu diverse obiceiuri care au apărut.

Ce spune Prof. Ginghină despre cancerul gastric la tineri și relația cu consumul excesiv de tratamente pentru aciditate gastrică:

„A fost un articol venit din Statele Unite despre cancerul gastric la tineri, cancerul gastric la tineri fiind complet, o entitate aproape neobișnuită acum ceva ani și era legat de consumul excesiv de antisecretorii, de tratamente pentru aciditate gastrică. Consumul excesiv, nefiind condus de un medic, o durere gastrică, imediat introduci de exemplu inhibitori de pompă de protoni, duc la o dispariție completă a acidității gastrice.

Bun, stomacul nu a fost făcut pentru a trăi în absența acidității, stomacul nostru este făcut pentru a trăi în aciditate. Și atunci când aceste medicamente se iau fără nicio prescripție medicală, doar așa după ureche sau iei în cantități foarte mari, atunci lucrurile pot să degenereze și este un factor cunoscut de risc pentru cancerul gastric. Și au observat în SUA că a apărut o creștere a procentului de cancer gastric la tineri, este doar un exemplu din multe alte lucruri.

Eu cred că e un acces foarte mare la anumite medicamente, problemele cele mai mari sunt cu antibioticele. Nu are legătură cu cancerul gastric. Se iau foarte multe antibiotice, crește rezistența la antibiotice a organismului respectiv și ne trezim cu niște bacterii rezistente la absolut toate antibioticele.

Cât despre cancer, nu vreau să se tragă concluzia că dacă luăm nu știu ce medicament faci cancer, ar fi mult exagerat să spunem asta, dar sunt lucruri care într-adevăr au o legătură.

Alte declarații importante făcute de Prof. Dr. Octav Ginghină, la Punctul Roșu în Sănătate. Din cauza stilului de viață alert și a modului în care ne alimentăm mulți pacienți ajung să aibă cancer colorectal înainte de vârsta de 50, 60 de ani.

„Dacă e să vorbim de cancerul colorectal, un cancer care e specific populației vestice și dietei vestice, dieta bogată în grăsimi, cu multă mâncare procesată, există într-adevăr un procent important de pacienți cu cancer colorectal, tineri, în clipa asta în România, și prin pacienți tineri mă refer la sub 60, 50 de ani, sub cele care erau în cărți în incidență. Avem o dietă mult mai occidentală, mai puține fibre, mai puține legume, toată lumea este pe fugă, dacă vorbim despre cancer vorbim și despre ritmul vieții, vrem nu vrem.

Mergem pe fugă, mâncăm pe fugă, automat sistemul digestiv suferă. Ce este cancerul, cum apare cancerul? Cancerul apare cel mai des atunci când există un stres continuu asupra unui organ. E greu să definim acel stres, dacă faci asta faci cancer, dacă nu faci asta nu faci cancer, nu e matematică.

De câte ori facem colonoscopie?

Pentru aceste controale lucrurile trebuie plănuite cu gastroenterologul pacientului, cu un medic, poate să fie și medicul de familie. În funcție de antecedentele familiale această colonoscopie ar trebui repetată la 5 ani sau la 3 ani. Dacă e un pacient la care s-au descoperit niște polipi îngrijorători poate trebuie chiar la un an, nu vreau să dau o regulă generală.

Ce fac mulți pacienți când află de diagnosticul de cancer? Ceaiurile minune, în detrimentul tratamentelor, atrage atenția Prof. Ginghină.

“Mulți pacienți când află despre un astfel de diagnostic e un șoc, pentru oricine e un șoc, e normal, se sperie foarte mult și nu urmează niciun tratament sau urmează tot felul de tratamente care nu au nicio bază medicală, lucru despre care trebuie discutat. Nu numai în cancerul colorectal, de la tot felul de ceaiuri fantastice aduse din tot felul de regiuni exotice, care mă îndoiesc că sunt aduse din acele regiuni exotice, până la tot felul de tipuri de clismă și așa mai departe.

Le spun pacienților mei cel mai important este să existe o aderență, să participe și să facă ce le spun doctorii. Dacă pe lângă asta ei simt nevoia să mai facă alte lucruri nu e sfârșitul lumii. Multe dintre lucrurile astea nu fac nici rău nici bine”. 

Semnele cacerului de pancreas, una dintre cele mai redutabile forme de cancer. Când ar trebui să ceară pacienții ajutor de specialitate în cazul acestui cancer care nu are simptome specifice.

„În pancreas, în carte scrie că primele semne sunt oboseală, lipsa poftei de mâncare, insomnii, păi cine n-a avut asta, nu?

Un diabet apărut brusc la un pacient care nu are niciun semn că va face diabet, că are risc de diabet sau așa mai departe trebuie să fie întotdeauna un semn de întrebare. Dacă ne referim la un pacient slab, cu activitate fizică bună și brusc îi apare un diabet brusc îi apare un semn de întrebare”.

Ce spune Prof. Dr. Octav Ginghină despre munca rezidenților în spitale: „Rezidenții nu trebuie să muncească nici prea mult, nu trebuie să se epuizeze, în cariera noastră fiecare am văzut doctori murind de epuizare”

Cuvântul rezident vine de la un chirurg american care se numea Halsted. El a inventat conceptul de rezidențiat în America, se numește rezident pentru că trebuie să stea în spital, de dimineață până seara, asta a spus Halsted. Halsted opera de dimineață până seara și dormea câteva ore pe noapte. În timp s-a văzut că Halsted era dependent de cocaină, de asta avea atâta energie. Asta este istoria medicinii bine cunoscută.

Vremea când rezidenții trebuiau să muncească de dimineață până seara și să fie plătiți prost și așa mai departe eu sper că a trecut.

În continuare ei muncesc foarte mult, este o perioadă în care acumulezi foarte foarte multe, chirurgia din păcate în ultimii ani se ia din ce în ce mai greu la Rezidențiat, tocmai pentru că este o meserie solicitantă. În același timp le spun tuturor rezidenților mei că este foarte important, în această perioadă să acumuleze cât mai mult pentru că după aia automat calitatea vieții va fi un pic mai dulce.

Dar să știți că și anii de Rezidențiat au farmecul lor, așa cum sunt, intenși. De asta e important pentru noi, pentru cei care suntem în alte poziții acum să păstrăm o atmosferă bună în echipele pe care le avem astfel încât oamenii respectivi să se simtă bine. Să nu se confunde asta cu absența disciplinei. Chirurgia este un sport de performanță și dacă vreți chirurgia e într-un fel un sistem militar. Există o ierarhie, se iau decizii, în anumite situații anumite decizii nu se comentează, pentru că nu este timp să comentezi. Ezitarea poate să ducă la pierderea vieții unor pacienți, lucrurile sunt foarte serioase.

Rezidenții nu trebuie să muncească nici prea mult, nu trebuie să se epuizeze, în cariera noastră fiecare am văzut doctori murind de epuizare, de mai multe ori”.