Puterea, Curtea Constituţională şi Justiţia

Curtea Constituţională a pronunţat, pe 27 februarie 2017, una din cele mai importante decizii pentru evoluţia democraţiei în România. A prevalat forţa dreptului asupra dreptului forţei, cum ar fi spus profesorul Tudor R. Popescu, unul dintre marii jurişti ai continentului nostru.

Motivarea deciziei, publicată pe 10 martie a.c., a fost şi mai categorică decât dispozitivul: niciun ministru nu poate fi tras la răspundere pentru adoptarea unui act normativ.

Curtea Constituţională a apreciat că, în loc să dispună începerea urmăririi penale in rem, DNA ar fi trebuit să dispuna clasarea cauzei, că disjungerea din 24 februarie 2017 este nelegală întrucât niciuna dintre infracţiunile pentru care s-a dispus extinderea nu intră în sfera de competenţa a DNA.

Mai mult, “în condiţiile în care începerea urmăririi penale presupune activităţi de cercetare şi ancheta penală cu privire la modul în care Guvernul şi-a îndeplinit atribuţiile de legiuitor delegat, acţiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă… acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului, care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi”.

Citind textul deciziei, înţelegem că este vorba de cel mai grav conflict de natură constituţională survenit între autorităţile statului în cei 25 de ani de funcţionare a instanţei de contencios constituţional.

Coaliţia aflată la guvernare, într-un moment în care, probabil, nu se mai aştepta, a obţinut o imensă victorie, cu care, din păcate, nu ştie ce să facă.

Liderii celor două partide politice aliate – probabil mai puţin Călin Popescu Tăriceanu – şovăie dacă să ia sau nu o măsură, iar Ministrul Justiţiei, aflat în zilele de 10-11 martie la Comisia de la Veneţia, a dat un interviu telefonic în care s-a pronunţat că “ancheta va continua, dar nu pe legalitate, nu pe oportunitate, nu pe constituţionalitate…”.

Nu cred că aceasta este concluzia care se desprinde din lectura considerentelor deciziei Curţii Constituţionale. Dar dincolo de faptul dacă ancheta va continua sau nu pe alte aspecte decât cele avute în vedere până în prezent, se impune sancţionarea celor vinovaţi. Ministerul Public, reprezentat de Augustin Lazăr şi Laura Codruţa Kovesi, a creat un conflict de natură constituţională între autoritţile statului, a afectat buna funcţionare a Guvernului, a efectuat descinderi repetate la Ministerul Justiţiei, a ridicat mii de pagini de documente, a chemat la audieri secretari de stat şi miniştri din cabinetul Grindeanu, având grijă să fie difuzate imaginile acestora pe toate canalele de televiziune.

Oare nimeni nu trebuie să răspunda? Decizia trebuie să o ia Ministrul Justiţiei! Este membru al Comisiei de la Veneţia, organism care monitorizează respectarea regimurilor constituţionale în Europa şi care a atras atenţia asupra respectării independenţei Curţii Constituţionale din România la referendumul din 2012, este fost membru al Curţii Constituţionale, şi în această calitate ştie că prin nesancţionarea acestor încălcări grave ale dispoziţiilor constituţionale se creează un precedent periculos; şi este, în acelasi timp, profesor de drept penal.
Îi este teama ministrului Justiţiei de notorietatea doamnei Kovesi? Amintim tuturor că nici Lazăr şi nici Kovesi nu se mai bucură de sprijin american şi occidental, că nici unul dintre cei şase ambasadori invitaţi la bilanţul Ministerului Public nu a dat curs invitaţiei şi că domnul Hans Klemm a preferat să meargă la Camera de Comerţ şi Industrie, care organiza o festivitate în acelaşi timp.

Diplomaţii şi-au retras sprijinul, întrucât în democraţiile consacrate încălcarea vădită a dispoziţiilor constituţionale nu rămâne nesancţionată. În Germania, ministrul Justiţiei a demis pe procurorul general doar pentru propunerea de a se declanşa o anchetă asupra unui ministru, iar ministrul american al justiţiei a revocat din funcţie pe ultimii 46 de procurori şefi federali numiţi de Obama, pentru că existau suspiciuni cu privire la loialitatea acestora faţă de regimul Trump.

Nu oamenii trebuie să fie cei care garantează realizarea politicilor guvernamentale, ci instituţiile publice, iar Ministerul Public, una din instituţiile importante ale unui stat de drept, va continua să funcţioneze fără Lazăr şi Kovesi, chiar mai bine decât până acum. Nu există convingerea că preşedintele României va da curs propunerii de demitere? Sunt convins că, peste câtva timp, preşedintele se va apăra declarând că nu i s-a făcut nicio propunere de demitere, cu seninătatea cu care azi Traian Băsescu ridiculizează lipsa de curaj a lui Victor Ponta în 2012.

Aşadar, domnule ministru al Justiţiei, sunteţi un om integru, o personalitate a dreptului, faceţi dovada că meritaţi respectul celor ce vă înconjoară: desemnaţi un grup de procurori din Corpul de control al ministrului Justiţiei să evidenţieze şi să evalueze gravitatea faptelor săvârşite de Augustin Lazăr şi Laura Codruţa Kovesi, după care înaintaţi CSM şi preşedintelui propunerile de revocare din funcţie a acestora.

Cei doi trebuie să plece!

Sunt un pericol pentru democraţia românească.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Emil B. Georgescu 2 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.