Radu Mihăileanu, nominalizat la şase categorii la César

Sâmbătă seară, la ora 21.00 (ora Parisului), la Teatrul Châtelet vor fi decernate Premiile César, cele mai importante distincţii ale Academiei de Arte şi Tehnici ale Cinematografului din Franţa. Ediţia 35 de anul acesta stârneşte emoţii şi în România. Unul dintre favoriţii la cel puţin o recompensă este regizorul de origine română Radu Mihăileanu, a […]

Sâmbătă seară, la ora 21.00 (ora Parisului), la Teatrul Châtelet vor fi decernate Premiile César, cele mai importante distincţii ale Academiei de Arte şi Tehnici ale Cinematografului din Franţa. Ediţia 35 de anul acesta stârneşte emoţii şi în România. Unul dintre favoriţii la cel puţin o recompensă este regizorul de origine română Radu Mihăileanu, a […]

Sâmbătă seară, la ora 21.00 (ora Parisului), la Teatrul Châtelet vor fi decernate Premiile César, cele mai importante distincţii ale Academiei de Arte şi Tehnici ale Cinematografului din Franţa. Ediţia 35 de anul acesta stârneşte emoţii şi în România. Unul dintre favoriţii la cel puţin o recompensă este regizorul de origine română Radu Mihăileanu, a cărui peliculă, „Concertul”, a fost nominalizată la şase categorii: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun scenariu original, Cea mai bună muzică scrisă pentru un film, Cea mai bună coloană sonoră şi Cel mai bun montaj.

Premierele de la Paris şi Bucureşti, de la sfârşitul anului 2009, au provocat un val de aprecieri din partea criticii şi a publicului. „«Concertul» oferă, într-o manieră neaşteptată, un superb moment de emoţie şi fericire”, „Un film formidabil, care răscumpără toate lungmetrajele mediocre sau ratate, proiectate în această toamnă”, scriau ziarele pariziene.
Comedie dezlănţuită, cu momente burleşti, subîntinsă de-a lungul întregii acţiuni de un filon tragic şi împănată cu momente de mare afectivitate, „Concertul” este o coproducţie Franţa-România-Rusia. Cu un buget de aproximativ 13 milioane de euro, dintre care 340.000 au fost investite de România în urma câştigării Concursului CNC pentru scenariu, filmul este susţinut de o echipă multinaţională de actori (ruşi, francezi, români), iar filmările au fost realizate la Moscova, Paris şi Bucureşti.
 

Povestea este abracadabrantă. Cel mai mare dirijor al Orchestrei Balşoi este destituit în timpul lui Brejnev pentru că n-a acceptat să renunţe la instrumentiştii evrei. Destituirea se petrece spectaculos, în timpul unui concert Ceaikovski pe care îl dirija. Andrei Semionovici Filipov (acesta este numele dirijorului) continuă să lucreze la Balşoi, dar ca om de serviciu. În timp ce face ordine în biroul directorului, găseşte un fax prin care orchestra este invitată să concerteze la Paris.

Este începutul unei aventuri nebune, cu muzicieni care nu mai cântaseră de peste 20 de ani şi nici măcar nu mai aveau instrumente, cu personaje lipsite de bani care trebuiau să rezolve deplasarea la Paris, cu oligarhi şi indivizi din lumea interlopă care, din interes sau din pasiune penru muzică, oferă bani şi cer favoruri.

Întreaga poveste este susţinută de o echipă imensă de actori (cam 100) şi figuranţi şi înconjurată de farmecul muzicii. Pe lângă Concertul pentru vioară în Re major, opus 35 al lui Ceaikovski, regizorul foloseşte muzică tehno, cântece sovietice, cu sunetele triumfaliste ale fanfarelor, coruri bărbăteşti ruseşti, muzică orientală sau ţigănească, într-o simfonie cromatică fascinantă.

Întrebat în ce măsură montajul respectă scenariul, Radu Mihăileanu, care este şi coscenarist, a explicat că la montaj filmul a fost oarecum sublimat prin eliminarea câtorva scene, fără a se schimba nimic din scenariu, iar Ludo Troch, care semnează montajul, a dovedit o viteză şi o claritate de viziune excepţionale.
 

Concurenţa la Premiile César din acest an este acerbă. La categoria Cel mai bun film au mai fost nominalizate „A l’Origine”, de Xavier Giannoli, „Les herbes folles”, regizat de Alain Resnais, „La journée de la jupe”, semnat de Jean-Paul Lilienfeld, „Rapt” (Lucas Belvaux), „Welcome” (Phillipe Lioret) şi „Un Prophète” al lui Jacques Audiard , care a suscitat entuziamul presei şi publicului. Ceilalţi regizori care aşteaptă Premiul César sunt Jacques Audiard, Lucas Belvaux, Xavier Gianolli şi Phillipe Lioret.

Este adevărat că France Cinéma scria că „Radu Mihăileanu şi-a condus partitura cu mână de maestru, între amuzament, extravaganţă şi emoţie” şi că „a îndrăznit un final ameţitor: peste 12 minute de muzică neîntreruptă şi de revelaţii”, ceea ce denotă nu numai apreciere, dar şi anunţarea unei noutăţi în maniera de a conduce acţiunea unui film.
 

Posturile de televiziune Canal+ şi TV 5 vor transmite sâmbătă seară, în direct, gala de premiere (la ora 22.00, ora României). Gazdele ceremoniei, la această ediţie care recompensează „un an cinematografic ce-ţi taie răsuflarea” prin filmele sale „derutante şi pasionante”, după cum apreciază Academia de Film pariziană, vor fi Valérie Lemercier şi Gad Elmaleh.
 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.