Război al declarațiilor între România și Rusia

Zic eu una, zici tu una și apoi, vedem noi cum o dăm la pace. Ei, cam așa stau lucrurile între reprezentanții Ministerelor de Externe rus și român.

De CD M
Război al declarațiilor între România și Rusia

Zic eu una, zici tu una și apoi, vedem noi cum o dăm la pace. Ei, cam așa stau lucrurile între reprezentanții Ministerelor de Externe rus și român.

Zic eu una, zici tu una și apoi, vedem noi cum o dăm la pace. Ei, cam așa stau lucrurile între reprezentanții Ministerelor de Externe rus și român.

De început, au început rușii, sau poate românii.

Postarea rusă:

MAE rus a scris pe X

“Klaus Iohannis a calomniat țara noastră, atribuind URSS, la egalitate cu Germania lui Hitler, responsabilitatea pentru declanșarea #WII. Conducerea României nu a reușit să învețe din trecut & a ales calea denaturării istoriei și reabilitării criminalilor naziști”.

Postarea română de la MAE:

Unii învață din istorie și fac pace, alții încearcă în mod constant să constrângă, să intimideze sau să-și invadeze vecinii suverani. Un alt model este că mint, citează greșit și manipulează în mod constant.

Purtătorul de cuvânt al MAE, Radu Filip, nu s-a lăsat mai prejos

“”Ceea ce societatea din #Romania a învățat din trecut este în plină evidență prin războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva #Ucrainei. Revanșismul și revizionismul imperial sunt calea spre război, fie prin pactul Ribbentrop Molotov semnat la Moscova, fie prin scuza Rusiei pentru un război ilegal”.

Mesajul președintelui Iohannis (de la care a pornit totul):

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului reprezintă un prilej de amintire și omagiere a memoriei victimelor regimurilor totalitare instaurate pe continentul european și a sacrificiilor tuturor celor care nu au renunțat să lupte împotriva acestora, pentru democrație și libertate.

În urmă cu 85 de ani, pe 23 august 1939, era semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate  pentru interesele unor regimuri criminale.

Politicile naziste și sovietice au condus la Holocaust și genocid, la deportări, la despărțirea familiilor, la foamete și numeroase abuzuri. Aceste orori au lăsat cicatrici și traume care au afectat generații întregi, nevoite să se confrunte cu sărăcia și cu persecuțiile regimurilor totalitare.

Chiar sub amenințarea unor pedepse crunte, oamenii nu au putut fi reduși la tăcere și au găsit puterea de a trece de cenzura vremurilor, iar exemplul celor care au rezistat în fața opresorilor rămâne înscris în istorie ca dovadă de tărie de caracter și hotărâre.

Ziua de 23 august marchează, totodată, un act de mare curaj istoric și ne arată diferența pe care o poate face un singur om în fața urii promovate de regimuri totalitariste. Astăzi se împlinesc 80 de ani de la decizia crucială a Regelui Mihai I, care a înțeles datoria pe care o avea în fața poporului și a țării sale și a acționat cu responsabilitate și demnitate, schimbând astfel cursul nefast al evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial și salvând România de la un iminent dezastru.

În prezent, Europa este un loc mai sigur, iar România a devenit un pilon în asigurarea stabilității și a securității regionale. Țara noastră contribuie activ la apărarea valorilor și a principiilor democratice și reprezintă un model în ceea ce privește promovarea ordinii mondiale bazate pe reguli și pe respectarea dreptului internațional.

În același timp însă, vedem cum astăzi, sub diferite forme, populismul și discursul instigator la ură își fac din nou simțită prezența și tocmai de aceea este necesară vigilența întregii societăți, pentru a nu ne expune riscului ca toate aceste valori la care România a aderat să fie duse în derizoriu.

În acest sens, este imperativ să ne opunem oricăror derapaje la adresa statului de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale și să fim conștienți de pericolul reprezentat de ascensiunea forțelor extremiste care amenință democrația.

Inacțiunea a facilitat, de-a lungul timpului, propagarea răului, a discriminării și a intoleranței. Astăzi ne reînnoim angajamentul de a reacționa atunci când valorile democratice sunt periclitate.

Apărarea și promovarea adevărului istoric constituie o datorie de onoare față de victimele totalitarismelor, precum și față de generațiile tinere, care trebuie să cunoască trecutul tragic și să se dezvolte și să prospere într-o lume pașnică și unită.

Avem, fiecare dintre noi, puterea de a răspunde și de a acționa atunci când valorile și principiile esențiale sunt puse în pericol, precum și responsabilitatea de a-i susține pe cei care luptă pentru păstrarea libertății și a democrației.

 

Distribuie articolul pe:

40 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.