Proiectul Ordonanţei pentru rectificarea bugetară aferentă anului în curs i-a ridicat de pe scaun, la propriu, pe oamenii de afaceri şi pe reprezentanţii societăţii civile, care s-au arătat extrem de nemulţumiţi de prevederile textului de lege, scrie Bursa.
Exprimându-şi dezamăgirea faţă de prima rectificare bugetară din acest an, unul dintre liderii de sindicate prezenţi, ieri, la şedinţa Comisiei de dialog social de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a părăsit sala de discuţii, afirmând că „îşi pierde vremea” participând la dezbaterile pe marginea proiectului legislativ.
„Rectificarea nu este pro-business şi este marcată de teama DNA”, este de părere Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), care ne-a precizat: „Din păcate, deşi bugetul ţării dispune de un surplus bănesc semnificativ, de aproape un miliard de euro, din datele prezentate nu rezultă că rectificarea este pro-business.
Mai mult, simţim nerealizări în cheltuirea banului public, pentru că există o teamă generalizată de DNA privind angajarea fondurilor, fie europene, fie din bugetul statului român. Proiectul de faţă este o primă rectificare, ce are aceste două «calităţi» – nu este pro-business şi este marcată de teama DNA. Nu se mai aprobă nimic de frică, nu mai vine nimeni la licitaţii, există o teamă generală în ministere să mai angajeze sume de bani, din cauza a ceea ce se întâmplă la DNA”.
Reprezentanţii sindicatelor s-au arătat îngrijoraţi de cum arată rectificarea bugetară, afirmând: „Cheltuielile merg din ce în ce mai mult pe pensii speciale. S-au introdus unele mecanisme discriminatorii în piaţa muncii prin aceste pensii speciale.
Distingem, în Guvernul ţării, nişte «tari» şi nişte «slabi» – miniştri care ştiu să se zbată şi miniştri care stau degeaba pe scaun. Dacă acest Guvern creşte salariile bugetarilor şi dă pensii speciale, atunci este o sfidare la adresa mediului de afaceri şi o exagerare, o ruşine”.
În cadrul şedinţei de ieri de la MFP s-a propus întocmirea unei legi a dialogului social, astfel încât niciun proiect legislativ să nu fie promovat fără dialog social.