Referendumul euro din Grecia, calul troian al premierului Papandreou

Supunerea planului de salvare a Greciei unui referendum, anunţul care a prăbuşit peste noapte bursele şi a bulversat lumea politică europeana, este mai mult unul de uz intern, consideră Liberation. De altfel, premierul grec Giorgios Papandreou, cel care a facut referire la acest referendum, a menţinut votul în parlament pe planul european pentru Grecia.

Papandreou se confruntă cu tot mai multe dezertări din Partidul Socialist (PASOK), care a ajuns să deţină doar 152 de mandate din totalul de 300. El ştie că un referendum ar duce la respingerea planului european, la căderea guvernului şi la anticipate şi doreşte să arate deputaţilor săi că acceptarea măsurilor europene este suingura cale de a rămâne la putere. Nu mai puţin, scrie Liberation, iniţiativa referendumului este menită să pună presiune şi pe conservatorii din opoziţie şi să-i determine să accepte un guvern de uniune naţională.

„Toate partidele şi presa critica guvernul. Papandreou a încercat să anunţe un referedum pentru a forţa partidele, media şi cetăţenii să-şi asume propria responsabilitate. Tema referendumului ar fi, de fapt, aceasta: ‘Fie sunteţi de acord, fie decideti să spuneti la revedere zonei euro'”, declară editorialistul ziarului Athents City Paper.

Nu în ultimul rând, presa europeană scrie că Papandreou şi-a pus în scena propria ieşire din politică, lăsând ca aceasta să pară o decizie a electoratului şi nu una a incompetenţei PASOK şi a lui însuşi. Astfel, Papandreou i se poate alătura lui Silvio Berlusconi, un premier despre care s-a scris că şi-a negociat deja iesirea de la guvernare.

Dincolo de raţiunile din spatele anunţării unui referendum, toţi politicienii europeni sunt conştienţi că, dacă va fi organizat, acesta va decide practic falimentul şi ieşirea ţării din zona euro, caz în care criza datoriilor va cuprinde Spania şi Italia. Sondajele arată că 60% dintre greci nu sunt de acord cu măsurile de austeritate decise la Bruxelles. Chiar şi în cazul unei victorii a planului european de salvare a Greciei, întârzierea cu care acesta va ajuge să fie aplicat (referendumul ar putea fi aşteptat în luna ianuarie), ar fi catastrofală pentru Atena, Roma sau Madrid.

Imediat după anunţul făcut de premierul grec, preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat o reuniune la Palatul Elysee cu participarea premierului, a ministrului de Finanţe, a celui al Economiei, a ministrului de Externe şi a celui al Afacerilor Europene. Sarkozy a anunţat că, dupa aceste discuţii, o va contacta pe Angela Merkel. Cei doi lideri europeni au decis să se întâlneasca miercuri, la Cannes, în ajunul summitului G20, cu directorul FMI, Christine Lagarde şi apoi, separat, cu premierul grec.

Politicienii de dreapta din Franţa şi Germania consideră „irespionsabilă” iniţiativa premierului Papandreou de a organiza un referendum.

În Franţa, lidera Frontului Naţional, Marine Le Pen, consideră că referendumul din Grecia este cel mai uşor mod de a arăta că euro nu mai are viitor. „Fiecare este conştient că euro nu mai este viabil, dar nimeni nu vrea să-şi asume responsabilitatea de a o spune. Poate că toţi aşteaptă ca Grecia, deja sacrificată pe altarul euro, să o spună ea.”

Stânga franceză înţelege altfel anunţul lui Papandreou. „Au fost 13 greve generale în Grecia şi fiecare a cerut un referendum. Georgios Papandreou ştia că nu putea continua mult fără să consulte electoratul”, spune Jean-Lun Melenchon, candidatul Frontului Stângii la alegerile prezidenţiale din 2012.