Draftul proiectului de modificare a pensiilor magistraților prevede că judecătorii și procurorii, dar și judecătorii de la Curtea Constituțională, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani.
De asemenea, cuantumul net al pensiei nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
În plus, în baza de calcul pentru stabilirea pensiei magistraților nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie.
Proiectul propune modificarea unor articole din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cele mai importante fiind următoarele:
* Art. 211, alin. (1): ‘Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării’.
* Art. 211, alin. (3): ‘De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, din care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării’.
* Art. 211, alin. (4): ‘În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurare socială’.
* Dispoziții tranzitorii: ‘(1) Persoanele prevăzute la art 211, alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor în temeiul cărora au fost emise. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a prezentei legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile la casele de pensii’.
Draftul mai stipulează modificări ale unor articole din: Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice; Legea nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale.
Astfel, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare, în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate înainte de data pensionării.
Și în cazul lor, cuantumul net al pensiei nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data
pensionării.
Aceleași prevederi se aplică și în cazul magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat acestora de la Curte Constituțională.
Povesti idioate ptr copii tampiti.
Cum legea asta afecteaza judecatorii, inclusiv pe cei de la CCR, nu are cum sa treaca intr-un proces in care cei carora li se diminueaza din privilegii vor da verdictul.
Chiar credeti ca-i pasa vreunui judecator, militian securist… etc de abureli ca democratia, statul de drept, egalitatea in fata legii?
Ce egalitate in fata legii cand unele caste au legiile lor dupa care traiesc si le asigura privilegii, bani ptr care NU AU MUNCIT / contribuit nici in sume si nici in ani de munca?! De parca judecatorii nu ar fi cetaenii romani ci al altor state. Dar care state? Ca zilele astea s-a publicat ca astia din Romania au cele mai mari pensii si salarii din EU. Si tot sunt nemultumiti ca ei au prea putin iar poolimea prea mult.