Reginele târgurilor de antichităţi

Bienala de Artă de la Florenţa Între 1 şi 9 octombrie, Palazzo Corsini găzduieşte cea de a 27-a „Bienală Internaţională de Anticariat”, care s-a născut în 1959. Sunt prezenţi 88 de expozanţi italieni, 14 anticari străini, 7 galerii, cu peste 5.000 de obiecte etalate. Sunt expuse piese extrem de diverse, de la ceramici la cărţi […]

Reginele târgurilor de antichităţi

Bienala de Artă de la Florenţa Între 1 şi 9 octombrie, Palazzo Corsini găzduieşte cea de a 27-a „Bienală Internaţională de Anticariat”, care s-a născut în 1959. Sunt prezenţi 88 de expozanţi italieni, 14 anticari străini, 7 galerii, cu peste 5.000 de obiecte etalate. Sunt expuse piese extrem de diverse, de la ceramici la cărţi […]

Bienala de Artă de la Florenţa

Între 1 şi 9 octombrie, Palazzo Corsini găzduieşte cea de a 27-a „Bienală Internaţională de Anticariat”, care s-a născut în 1959. Sunt prezenţi 88 de expozanţi italieni, 14 anticari străini, 7 galerii, cu peste 5.000 de obiecte etalate. Sunt expuse piese extrem de diverse, de la ceramici la cărţi rare până la sculpturi.

Proprietatea Marelui Duce Ferdinand al II-lea, Palazzo Corsini a fost cumpărat în 1949 de către Maria-Maddalena Machiavelli, soţia marchizului Filippo Corsini. Secretarul general al Bienalei, Giovanni Pratesi, afirma că, până nu de mult, s-au axat pe arta contemporană, dar, în ultimul timp, au început să reconsidere clasicul. Schimbarea gărzii este însă lentă, deoarece colecţionarii care cumpără lucrări vechi o fac pentru că apreciază aceste lucruri pe care le-au văzut la părinţii lor, în timp ce tinerii sunt mai nonconformişti şi apreciază mai mult mobilele moderne.

Palazzo Corsini îşi va deschide porţile vineri seara, în cadrul unei Gale

Mulţi colecţionari din toate părţile lumii vin pentru a găsi mobilier stil original. „Îmi place să traversez epocile, apreciază anticarul milanez Marco Voena, dar publicul care vine la Florenţa este îndrăgostit în mod deosebit de mobila veche. Acum, capodoperele în circulaţie sunt în număr destul de redus, chiar şi artiştii contemporani înghesuindu-se să cumpere artă veche. Avem în expoziţie opere din epoca barocă, semnate de Gregorio de Ferrari, Greghetto, Francesco Cairo, dar şi de Giorgio Morandi. În expoziţie pot fi admirate şi colecţii ale operelor marilor pictori ai „Vedutelor”, precum Canaletto, Guardi şi Bellotto.

Busturile din marmură ale lui Napoleon si al celei de a doua soţii, Maria Luisa de Habsburg

Între cine de gală, evenimente şi numeroase premii, operele de artă ale anticarilor din întreaga lume sunt cu siguranţă starurile expoziţiei.

Casă de bani din lemn de abanos sculptat, cu intarsii, pictat cu auriu, din colecţia Giovanni Pratesi

Dintre obiectele expuse, spicuim: „Portrete de păsări exotice”, de Bartolomeo Bimbi, o „Cruce” de pe un altar spaniol (1550), o piesă rară din cristal de rocă şi argint, o pereche de „Războinici”, din lemn lăcuit şi aurit, un tablou reprezentând un portret, de Jacopo Foschi, „Alegoria Muzicii”, de Francesco Conti, un „Christ răstignit”, în teracotă, de Alessandro Algardi.

Mese ce au aparţinut Ducatului din Milano, din lemn de nuc, cu blatul din marmură de Verona

O importantă piesă este cea a pictorului veronez Marcola, intitulată „Sărbătoare în piaţă”, semnată şi datată 1772. Admirabile şi două „Vedute” din „Piazza della Signoria” şi o alta cu vedere de pe Podul Arno. Nu lipsesc nici desenele precum cele ale lui Canaletto, provenind dintr-o importantă colecţie privată, cu schiţe ale unor vedute din Veneţia, un desen în pastel de Rosalba Carriera, un Tiepolo, reprezentând o cursă de câini, şi o rară acuarelă cu intervenţii de creion, reprezentând „Alegoria oraşului Firenze”, de Pietro Antonio Novelli.

Bienala Anticarilor de la Florenţa, pentru un public avizat

Se remarcă „Tânăr semi nud”, de Giovanni Battista Caracciolo, o lucrare dintr-o colecţie renumită, un fragment vechi din decoraţia catedralei din Palermo, din marmură, semnat Antonello Gagini, 1797, un inedit ulei pe pânză, „San Girolamo”, de Giovanni Francesco Barbieri, numit şi Guercino, un portret al pictoriţei veneţiene Rosalba Cariera, intitulat „Portret al lui Agostino Suarez”, un triptic având pe centru „Madona cu pruncul” iar pe laterale „Bunavestire” şi „Arhanghelul Gabriel”. Dintre piesele de mobilier se detaşează un dulap de colţ, pictat cu scene vegetale şi peisaje, în stil rococo, două gheridoane în lemn aurit, cu blatul intarsiat cu pietre dure, de la începutul secolului al XIX-lea, o oglindă cu decoraţiuni florale şi inserţii de perle, realizată la Veneţia în prima jumătate a secolului al XVII-lea. O carte veche de Guiseppe Zocchi, cu 24 de vederi, pieţe, biserici, palate ale oraşului Florenţa, legată în piele roşie, încântă bibliofilii.

Un dulap în formă de pagodă, din rădăcină de nuc

Se va acorda premiul pentru cea mai frunmoasă pictură, având ca sponsor Banca di Cambiano, iar suma va fi folosită pentru restaurarea tabloului „Christos mort” de Lorenzo Sanseverino, aflat la Galeriile Uffizi din 1815. Va fi acordat şi un premiu de 10.000 de euro pentru sculptura cea mai reprezentativă a Bienalei, sponsorizat de „Etro”.

San Girolamo de Guercino

Într-un concurs, tinerii creatori vor fi premiaţi pentru cercetările şi originalitatea operelor în arta orfevrăriei, dar şi a bijuteriilor. În fine, Bienala susţine, ca la fiecare ediţie, proiectul „Corri la Vita” pentru finanţarea cercetărilor în domeniul tumorilor la sân.

Giovanni Battista Caracciolo, Tânăr semi nud

Oaspete de onoare va fi Agatha Ruiz de la Prada, care-şi va prezenta noua colecţie, intitulată „Movida Madrileña”, unind ca întotdeauna arta cu moda în numele unei libertăţi totale. Hainele ei sunt ca nişte sculpturi suprarealiste. De la eleganţa clasicului la fantezia stilistului, moda, sub deviza „Bucură-te de viaţă”, nu cunoaşte frontiere, de la New York la Paris, de la Milano la Londra sau Barcelona.

Treizeci de ani de Târg de Artă la Parma

Un Salon din expoziţia de anticariat de la Parma

Târgul de la Parma a devenit un punct de întâlnire al anticarilor fini cunoscători, pentru care epocile şi stilurile se încrucişează. Între 1 şi 9 octombrie se desfăşoară la Parma „Mercanteinfiera”, care împlineşte 30 de ani şi este cea mai importantă piaţă de anticariat din Europa. În 1982 erau 112 expozanţi, peste 10.000 de vizitatori, pe o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi. Astăzi sunt mai mult de 1.100 de expozanţi, peste 55.000 de vizitatori, de la colecţionari de artă modernă, dar şi de antichităţi la arhitecţi, la designeri, scenografi, dar şi directori şi consultanţi ai importantelor case de licitaţii din Europa, de la personaje ale lumii spectacolului până la simplii curioşi, pe o suprafaţă de 45.000 de metri pătraţi, în noul Cartier al Expoziţiilor abia inaugurat. Provocările acestei ediţii punctează pe secolul al XX-lea, de la „Art Nouveau” la „Art Deco”, de la păpuşi la cărţi cu desene hazlii, la panouri de publicitate, bijuterii, orologii, discuri, mobilier, tablouri, sculpturi, ceramică… care dau naştere unui pitoresc amestec de stiluri. Ca într-un joc de cărţi, schimburile şi achiziţiile se succed într-un ritm frenetic, ajungând la milioane de euro.

Colier Deco, din safir tăiat cabochon, cu briliante

Să mai adăugăm un impresionant număr de evenimente colaterale, numeroase expoziţii, cum ar fi „Publicitate şi artă”, „Grafica italiană de după război şi în perioada boom-ului economic”, până la noua secţiune cu materiale şi obiecte de epocă pentru locuinţe şi grădini.

Brăţară cu smaralde, briliante, rubine şi safire cabochon

Mii şi mii de obiecte de anticariat, din Antichitate până la avangarda secolului al XX-lea, din întreaga Italie, dar şi din diferite ţări europene, cărora li se adaugă colecţii inedite, de la discurile din vinil la ceasuri de buzunar şi la stilouri din aur, vitralii, dantele, ţesături, care fac să reînvie timpurile de odinioară.

O splendidă broşă cu briliante, ce a aparţinut unui diplomat, Gianni Gradara

Sloganul ar fi „De la cinci mii de lire la cinci sute de milioane de euro”. Se pot achiziţiona o brăţară din anii ’60, semnată David Webb, sau un vas din sticlă de Murano de la 1900, până la o comodă din secolul al XVIII-lea sau mobilier Deco, de la o natură moartă flamandă până la o rochie vintage a unui mare stilist şi la prestigioase panouri de publicitate ale anilor ’60, precum cele ale lui Cartier sau Bugatti. Între secţiunile tematice, incitante sunt cele cu note peisagistice, intitulate „Femeile şi florile”, cât şi sectorul pictorilor de grădini, recent inaugurat.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.