Din „Constituţia” lui Băsescu a dispărut, surprinzător la prima vedere, modificarea referitoare la împărţirea României în regiuni. Preşedintele nu a renunţat la idee, dar o va promova printr-o inginerie legislativă.
Trecerea la regiuni a „dispărut” din proiect
Din luna ianuarie a acestui an şi până zilele trecute, Traian Băsescu a declarat mereu că în proiectul de revizuire a Constituţiei va trece şi modificarea administrativ-teritorială a ţării, prin introducerea regiunilor. Ultima referire publică la problema regiunilor preşedintele a făcut-o joi 19 mai, într-o emisiune la TVR 1. „Păi, hai să o luăm cu reorganizarea administrativă. În momentul de faţă, exact datorită împărţirii pe judeţe, deci în unităţi administrative foarte mici, nu se poate face descentralizarea. Nu se poate da mai multă autonomie, de dezvoltare a infrastructurilor, trebuie să stea la nivel central; de proiecte regionale, trebuie să stea la nivel central (…)Ţara, aşa cum este organizată, nu poate stimula dezvoltarea. Avem decizii pe suprafeţe mult prea mici, mă refer la judeţe, şi avem decizii extrem de greu de negociat. Interesul unui judeţ ca un drum să fie de la sud la nord, iar judeţul următor vrea unul de la est, la vest, că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui. Va trebui să reorganizăm administrativ ţara pentru a permite investiţiilor să se deruleze”, a spus Băsescu. Din proiectul de revizuire a Constituţiei trimis în circuit legislativ lipseşte acum orice referire la trecerea la regiuni. Nu se pune însă problema unei renunţări la modificarea administrativ-teritorială a ţării.
Ocolirea Constituţiei
Traian Băsescu a declarat la conferinţa de presă de la Cotroceni că nu a renunţat la intenţia de modificare administrativ-teritorială a ţării, ci doar la denumirea de regiune. Preşedintele a afirmat că din mai multe judeţe comasate va rezulta o unitate teritorială mai mare, dar care se va chema tot judeţ. Nu vom avea unităţi teritoriale mai mari numite regiuni (pentru că în acest caz trebuiau operate modificări în Constituţie şi era greu de explicat populaţiei probleme de genul „Ţinutul Secuiesc”), ci unităţi teritoriale mai mari numite tot judeţe. Operaţiunea fizică de „realizare” a unităţilor teritoriale mai mari este însă similară celei trecerii la regiuni, adică comasarea a trei sau patru judeţe. Numai că în acest caz nu mai este necesară modificarea Constituţiei ci doar o lege adoptată de Parlament. Oricum, şi dacă se trecea la regiuni, după modificarea Constituţiei, tot prin lege, în Parlament se trasa harta regiunilor. Deci suntem în faţa unei şmecherii „marca” Băsescu pentru evitarea unei dezbateri privind necesitatea regiunilor, dar „şmecheria” ar putea să ducă la un eşec total.
Varianta Băsescu necesită cheltuieli în plus şi este nesigură
Pentru a se comasa mai multe judeţe, totul se decide prin lege în Parlament. Numai că legea respectivă NU poate fi dezbătută în Parlament decât în situaţia în care există acceptul comunităţilor locale exprimate prin 41 de referendumuri locale, câte unul în fiecare judeţ. Legea 3/2000 este clară în acest sens. Art.13, alin. 3) spune: „Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie”.
Se poate invoca ipoteza unei modificări a legii referendumului prin eliminarea acestui articol. Greşit. Doar în cazul acestui tip de referendum se aplică Art. 2, alin. 1 din Constituţie (Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.) – nu şi în cazul referendumului de tipul celui organizat în 22 noiembrie 2009, cum susţine mereu de Traian Băsescu.
41 de referendumuri locale comportă o serie de costuri relative ridicate în bani, dar nu problema financiară este primordială. Există riscul ca în unele judeţe rezultatul referendumului să fie negativ. Două exemple: 1 – niciodată locuitorii judeţului Arad nu vor spune „DA” unei comasări cu judeţul Timişoara. Este valabilă şi reciproca: nici 10% dintre timişoreni nu vor agrea o cuplare cu Aradul; 2 – comunitatea din Covasna nu va vota niciodată o comasare din care să lipsească Harghita şi Mureşul. În aceste situaţii legea „judeţelor mari” s-ar putea să nu mai existe. Dacă se trecea pe numele de regiuni prim Constituţie, atunci referendumurile locale nu mai erau necesare.
Trecerea la regiuni ignorată de Basescu timp de 5 ani
În principiu, trecerea la regiuni este necesară pentru că din 2014 fondurile europene vor fi acordate doar pentru unităţi administrative cu suprafeţe mai mari decât judeţele. Trecerea la regiuni nu reprezintă o iniţiativă a lui Traian Băsescu. PNL a avut din 2003 un proiect de regionalizare, dar Traian Băsescu l-a ignorat. Preşedintele a preluat acum tema regionalizării din două motive: 1 – să ţină aproape UDMR de PDL prin acceptarea unor regiuni care convin Uniunii; 2 – harta regiunilor va fi în aşa fel concepută încât să permită PDL să controleze mai bine de jumătate din ele chiar şi în situaţia în care la localele din 2012 PDL va obţine rezultate mai slabe decât în 2008.
