Regulament controversat pentru statele UE

Uniunea Europeană a aprobat luni definitiv primul regulament din istoria sa care obligă statele membre să contribuie la refacerea naturii şi nu doar la protejarea ei, după un proces întortocheat, cu surprize până în ultimul moment pentru a închide acest dosar, informează luni EFE.

În ajunul votului, Austria a trecut de partea celor care susţin acest regulament, ceea ce a permis Consiliului UE să atingă majoritatea calificată necesară, 66,07% din populaţia UE.

Regulamentul fusese deja negociat şi agreat între state, dar şi cu Parlamentul European, care l-a aprobat în februarie, în şedinţă plenară. Era nevoie doar de adoptarea oficială din partea statelor membre. Un acord care a fost ameninţat în ultima clipă de o schimbare bruscă de poziţie a Ungariei, în martie, când Consiliul trebuia doar să confirme textul.

„Să lăsăm deoparte ideologia şi să lucrăm împreună”, a spus comisarul european responsabil de acest portofoliu, Virginijus Sinkevicius, în cadrul discuţiilor din consiliul miniştrilor Mediului, care dezbate textul.

Comisarul european a calificat blocajul ca fiind „îngrijorător” pentru credibilitatea unităţii comunitare. I s-au alăturat ţări precum Grecia, Germania şi Danemarca.

Acesta este al patrulea dosar din ultimii doi ani şi jumătate pe care, odată negociat şi convenit, Consiliul îl redeschide în ultimul moment, după Directiva privind energia din surse regenerabile, pe care Franţa a blocat-o, şi legile privind interzicerea vânzărilor de vehicule care emit CO2 din 2035 şi obligaţia de diligenţă pentru companii, pe care Germania le-a oprit.

Acum, după blocajul Ungariei, noua întorsătură a scenariului a fost realizată de ministrul austriac al Mediului, ecologista Leonore Gewessler, care a înclinat încă o dată balanţa în favoarea biodiversităţii interpretând că are dreptul legal de a sprijini textul din cauza unei schimbări de echilibru la nivel federal în ţara sa.”Peste 20 sau 30 de ani, când le voi arăta frumuseţea ţării noastre nepoatelor mele şi mă vor întreba ce am făcut, le voi spune că am făcut tot ce am putut pentru a o conserva”, a spus ministrul austriac al Mediului, Leonore Gewessler.

Însă schimbarea sa de poziţie a generat o fractură în executivul ţării sale, care organizează alegeri legislative în septembrie, din cauza respingerii frontale din partea partenerului său de guvernare, Partidul Popular (VP), care consideră că nu a fost respectată legislaţia. Guvernul austriac condus de conservatorul Karl Nehammer va prezenta un recurs în anulare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), potrivit agenţiei locale APA.

Regulamentul a fost adoptat în cele din urmă cu voturile favoarabile ale Bulgariei, Republicii Cehe, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlanda, Greciei, Spaniei, Franţei, Croaţiei, Ciprului, Letonia, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austria, Portugaliei, României, Sloveniei şi Slovaciei. Împotrivă au votat Italia, Ungaria, Ţările de Jos, Polonia, Finlanda şi Suedia, iar Belgia s-a abţinut.

Comisia Europeană a prezentat Legea pentru restaurarea naturii în iunie 2022 pentru a reface cel puţin 20% din ecosistemele degradate până în 2030 şi toate până la jumătatea secolului, inclusiv terenuri cultivate. Obiectivul vizat este alinierea legislaţiei comunitare la acordurile ONU privind biodiversitatea, dar textul a devenit un simbol al bătăliei ideologice din jurul agendei ecologice, care a devenit din ce în ce mai intensă înaintea alegerilor europene din 9 iunie.

Printre alte prevederi, regulamentul stabileşte obligaţii de corectare a declinului polenizatorilor, de recuperare a 30% din turbăriile golite pentru uz agricol, de a nu reduce spaţiile verzi urbane sau de a elimina barierele artificiale din râurile UE.