Rep. Moldova, desant diplomatic european. Drumul către UE al Chinișăului

Procuratura Anticorupție consideră prea blândă condamnarea lui Plahotniuc și contestă sentința la Curtea de Apel

Procuratura Anticorupție a contestat la Curtea de Apel sentința de condamnare a lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare. Potrivit unui comunicat, PA consideră pedeapsa drept ”prea blândă” și cere 25 de ani de închisoare pentru fostul lider PDM, relatează cotidianul.md.

Procurorii Anticorupție susține că instanța a confirmat vinovăția inculpatului în baza unor probe clare și a stabilit că faptele au fost comise intenționat, în cadrul unei organizații criminale. Acuzarea susține că a fost demonstrat și rolul determinant al lui Vladimir Plahotniuc, inclusiv de organizare și conducere.

Procurorii afirmă că infracțiunile au provocat prejudicii enorme sistemului bancar și au afectat grav economia, imaginea și încrederea în instituțiile statului. Totodată, acuzarea menționează că nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă redusă.

În apelul depus, Procuratura Anticorupție solicită casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și aplicarea unei pedepse de 25 de ani de închisoare. Procurorii contestă și refuzul instanței de a dispune confiscarea sumelor de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Acuzarea subliniază că recuperarea prejudiciului și confiscarea specială sunt măsuri diferite, cu scopuri distincte, și pot fi aplicate concomitent. Prin urmare, Procuratura consideră necesară o pedeapsă mai severă și aplicarea confiscării, pentru a reflecta gravitatea faptelor și pentru a preveni comiterea unor infracțiuni similare.

Pe Agendă, cu Armand Goșu: La ce să fie atent Chișinăul în criza de la București, politica de la Budapesta și „parada” de la Moscova

Ce poate însemna pentru R. Moldova debarcarea guvernului de la București al lui Ilie Bolojan? Depinde de cine îi va lua locul, iar ceea ce ar îngrijora ar fi o influență AUR asupra viitoarei guvernări din România, spune analistul politic român Armand Goșu în noul episod al podcastului Pe Agendă.

Guvernul premierului reformator a fost demis de parlamentul de la București prin moțiune de cenzură, pe 5 mai, după ce cel mai mare partid al coaliției de guvernare, social-democrat (PSD), își retrăsese sprijinul pentru liberalul Bolojan.

Moțiunea de cenzură a fost sprijinită de partidul ultranaționalist AUR, cel mai mare partid al opoziției, trezind îngrijorări privind o potențială participare a acestei formațiuni la o nouă coaliție de guvernare.

„Nu pot să nu remarc faptul că în coaliția care ar putea să se cristalizeze la putere (…) ar putea intra, chiar dacă nu neapărat sub forma AUR, unii oameni din AUR care vor dezerta și vor ajuta PSD”, spune Goșu, cunoscut expert în problemele spațiului post-sovietic.

Condus de euroscepticul George Simion, care are interdicție de intrare în Republica Moldova, AUR a pledat pentru condiționarea ajutoarelor oferite Chișinăului de București și o politică unionistă descrisă de Goșu drept „un fel de imperialism românesc de secol XIX”.

36 de ani de la Podul de Flori: Istoricul Ion Negrei: „A fost semnalul unității noastre istorice”

Podul de Flori a fost acel moment istoric din 6 mai 1990, când Prutul a încetat, pentru câteva ore, să mai fie o barieră de sârmă ghimpată. După decenii de înstrăinare forțată, peste un milion de români de pe ambele maluri s-au întâlnit fără pașapoarte, într-un gest simbolic de fraternitate.

Istoricul Ion Negrei explică faptul că „miracolul” deschiderii frontierelor nu a fost un accident, ci rezultatul unei conjuncturi geopolitice favorabile: agonia Uniunii Sovietice. Slăbirea puterii centrale de la Moscova și valul de emancipare națională din statele baltice și Europa de Est au creat spațiul necesar pentru ca simbolurile naționale, precum Tricolorul, să revină în actualitate la Chișinău.

„În 1990 Uniunea Sovietică pierduse foarte mult din prestigiul pe care îl avusese în perioada postbelică. Căzuse Zidul Berlinului, popoarele europene la fel, ca și acestea din lagărul socialist își reafirmau dreptul la independență și suveranitate. Și noi, cei din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească am desfășurat o mișcare națională puternică în 1988-1989: legislație lingvistică, revenirea la simbolurile naționale. În 27 aprilie 1990 se vota și drapelul tricolor. Deja simbolurile de afirmare națională erau prezente. În acest context era nefiresc ca Uniunea Sovietică să mai opună rezistență acestor tendințe sănătoase, firești ale populației”, a explicat istoricul Ion Negrei pentru Radio Moldova.

Kaja Kallas începe vizita oficială la Chișinău. Securitatea regională și parcursul european al Republicii Moldova, pe agenda discuțiilor

Înalta reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, efectuează în perioada 7-8 mai o vizită oficială în Republica Moldova, în contextul intensificării cooperării dintre Chișinău și Uniunea Europeană în domeniile securității, apărării și integrării europene, relatează cotidianul.md.

Potrivit programului oficial, prima zi a vizitei este dedicată întrevederilor cu ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, discuțiile urmând să se axeze pe securitatea regională, cooperarea în domeniul apărării și sprijinul european pentru Republica Moldova.

Pe 8 mai, Kaja Kallas va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, premierul Alexandru Munteanu și alți oficiali de rang înalt de la Chișinău.

„Etapă avansată”. Peste 550 de primării din R. Moldova au intrat în procesul de comasare voluntară

Peste 550 de primării din Republica Moldova au intrat în procesul de comasare voluntară, iar autoritățile centrale estimează o evolutie în creștere, relatează TVRMoldova. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține că reforma administrativ-teritorială a ajuns într-o etapă avansată și trebuie sprijinită prin dialog cu cetățenii și autoritățile locale, nu transformată într-un subiect politic.

Guvernul a prezentat topul celor mai active raioane în procesul de comasare a primăriilor. În Ungheni, zece primării vor forma o singură entitate, care va deservi peste 44 de mii de locuitori și devine cel mai amplu proiect la nivel național. Urmează Fălești, unde opt primării se unesc pentru o populație de peste 22 de mii de oameni, și Călărași, cu unsprezece primării care vor deservi peste 20 de mii de cetățeni.

La Rezina și Râșcani, procesele vizează câte opt sau nouă primării, cu populații de aproape 17 mii de locuitori fiecare. La Șoldănești este în desfășurare una dintre cele mai mari comasări ca număr de localități. 15 primării vor forma o administrație comună pentru peste 16 mii de cetățeni. Tot mai multe localități se implică activ în această reformă.

În cursa pentru Primăria Orhei au rămas opt candidați. Cine a mai fost exclus din competiție?

Candidatul la funcția de primar al municipiului Orhei, Dumitru Melnic, din partea Partidului Comuniștilor, a fost exclus din cursa electorală. Decizia a fost luată de către Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei în urma unui demers al formațiunii, care a invocat că desemnarea acestuia nu a respectat poziția organelor centrale ale PCRM, transmite IPN.

Potrivit hotărârii CECE Orhei, partidul a decis să nu acorde sprijin politic candidatului și a precizat că nu își asumă responsabilitatea politică, financiară sau organizatorică pentru acțiunile și declarațiile acestuia.

În aceste condiții, consiliul electoral Orhei a dispus pe 17 aprilie revocarea în totalitate a hotărârii din 9 aprilie cu privire la înregistrarea lui Dumitru Melnic în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei.

Ana Taban, fostă ambasadoare în India, a dat în judecată Ministerul de Externe: „A se înțelege conducătorul acestuia, Mihai Popșoi”

Ana Taban, fostă ambasadoare a Republicii Moldova în India, a anunțat că a dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe. „A se înțelege conducătorul acestuia – viceprim-ministrul Mihai Popșoi”, a precizat aceasta pe o rețea de socializare. Ea a invocat în acest sens trei motive, dintre care unele sunt legate de rechemarea sa din funcția de ambasador în India. NM a solicitat o reacție de la reprezentanții Ministerului de Externe.

„Am dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe, a se înțelege conducătorul acestuia – viceprim-ministrul Mihai Popșoi. (…) Scopul meu este ca adevărul să iasă la lumină, să se facă dreptate și – cel mai important – ceea ce mi s-a întâmplat mie să nu li se întâmple și altora”, a comunicat Taban pe pagina sa de Facebook.

Ulterior, ea a comunicat de ce a dat în judecată Ministerul de Externe. „Unu. (…) De la vârsta de 25 de ani lucrez la Ministerul de Externe. De-a lungul anilor am deținut mai multe funcții de responsabilitate. Acum câteva luni am fost rechemată din funcția de primul ambasador rezident al Republicii Moldova în India. Am aflat despre acest lucru din presă. Doar mai târziu, peste circa două luni, la solicitarea mea oficială, am aflat motivul. Și anume – existența unui dosar penal. Sună foarte grav. De aceea m-am adresat la Procuratura Anticorupție pentru mai multe detalii. Doar că, surpriză ! Procuratura Anticorupție m-a informat oficial, în scris, că nu fac parte din niciun dosar penal și că Procuratura nu a solicitat niciodată rechemarea mea din funcție. Cu alte cuvinte, s-ar fi încercat fabricarea unui dosar penal”, a menționat aceasta.

Datoria istorică acumulată de-a lungul anilor la CFM a fost lichidată, a anunțat Vladimir Bolea

Angajații întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și-au primit integral salariile restante, după ce, la sfârșitul lunii aprilie 2026, „datoria istorică acumulată de-a lungul anilor” a fost lichidată, a anunțat miercuri, 6 mai, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea.

„Calea Ferată din Moldova revine la funcționalitatea normală. Am trecut de la o instituție blocată financiar și operațional la una care începe să livreze rezultate și să devină sustenabilă. La sfârșitul anului 2024, restanțele salariale erau de circa 144 de milioane de lei. Până la sfârșitul anului 2025 acestea au fost reduse la 49 de milioane de lei, iar la 30 aprilie 2026 au ajuns la zero. Asta înseamnă că cei peste 3 400 de angajați ai întreprinderii sunt plătiți la zi”, a declarat viceprim-ministrul Vladimir Bolea în cadrul unei conferințe de presă.

Totodată, potrivit unui comunicat de presă, ministrul a precizat că rezultatul vine în urma unui proces de reorganizare a managementului instituțional, ajustare a cheltuielilor și orientare către activități și investiții în proiecte care generează venituri, astfel încât întreprinderea să funcționeze autonom.

Ședință cu scântei în dosarul „Kuliok”: Doi martori ai lui Igor Dodon, audiați de noul complet de judecată

Prima ședință în noua componență a completului de judecată care examinează dosarul „Kuliok” a început cu scântei. Între avocați și judecători a avut loc un schimb de replici acide, așa cum apărătorii se așteptau ca procesul să fie reluat de la zero, după plecarea judecătorului raportor și înlocuirea acestuia cu un alt magistrat, relatează TV8.md. Nu s-a întâmplat însă, iar ședința a continuat cu audierea a doi martori.

„Este o întrebare. Data trecută, când s-a schimbat un judecător, instanța a decis să reia cercetarea judecătorească de la început, acum noi avem situația când a fost schimbat raportorul pe această cauză penală, într-o situație mai delicată decât când se schimbă un singur judecător, și noi am crezut că va fi reluată de la început, pentru că se schimbă anume raportorul. Noi avem duble standarde – într o situație când s-a schimbat un singur judecător, s-a reluat, în altă situație când s a schimbat raportul pe acest dosar, noi continuăm”.

Tensiunile au început după ce avocații au aflat că Alexandru Negru a fost desemnat judecător în cadrul completului.

„- Să știm motivul. – Domnule avocat, dar dvs. puteți să așteptați răspunsul instanței și să nu interveniți, neascultând un răspuns. Data trecută, noi am explicat, când s-a reluat de la început, acolo au fost înlocuiți doi judecători. Așa cum am spus, continuăm cercetarea judecătorească. Nu va fi reluată de la început. Noi am comunicat despre acest fapt, nu înțeleg de ce dvs. insistați”.

Raport INI: Criminalitatea se mută în mediul online, iar formele clasice de infracționalitate sunt înlocuite de activități hibride

Infracțiunile financiare din Republica Moldova au crescut cu aproximativ 90% în 2025 față de 2023, în timp ce prejudiciile s-au majorat de peste nouă ori și au ajuns la circa 272 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de Inspectoratul Național de Investigații, în cadrul ședinței Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului. Șeful Instituției, Arcadie Catlabuga avertizează asupra extinderii criminalității în mediul digital și a metodelor tot mai sofisticate folosite de infractori, transmite Radio Chișinău.

În ultimii ani, criminalitatea a suferit o transformare majoră la nivel global, mutându-se tot mai mult în mediul online, a spus șeful Inspectoratului Național de Investigații, Arcadie Catlabuga. Formele clasice de infracționalitate sunt înlocuite de activități hibride, bazate pe utilizarea tehnologiilor informaționale, unde identificarea autorilor și a locului comiterii faptelor devine extrem de dificilă, mai spune el.

Toți vor să rămână la Chișinău”: Criză de medici în spitalele raioanele din R. Moldova

Spitalele din raioanele Republicii Moldova sunt puţin atractive pentru tinerii specialişti, relatează TVR Moldova. O arată şi un raport al Curţii de Conturi care denotă că, în ultimii cinci ani, aproape 40 de tineri specialişti au demisionat din 18 spitale raionale. Pentru că au plecat înainte de termen, bugetul statului a fost prejudiciat cu 4,5 milioane de lei. Tinerii specialişti sustin că munca în provincie nu e foarte ofertantă, iar lipsa de investiţii în aparatura modernă şi condiţiile austere sunt printre motivele care îi determină să părăsească spitalele în care au fost repartizaţi.

Pavel Chior este medic urolog. În urmă cu un an, a fost repartizat la Spitalul raional din Criuleni după ce a făcut rezidenţiatul la Spitalul Republican.