Reportaj. 51 de femei ucise. Statul a rămas surd la strigătele victimelor

🔴 Mihaela a murit cu ordinul de protecție în mână

O tânără de 25 de ani din Teleorman, mamă a trei copii, a murit după ce a fost înjunghiată mortal, sâmbătă seara, de fostul soț. S-a petrecut sub privirile copilului său în vârstă de trei ani. Este revoltător că femeia se îndreptase către autorități, îl reclamase pe fostul soț în nenumărate rânduri, deținea chiar ordin de protecție provizoriu.

Pe 26 septembrie, Poliția a fost sesizată că bărbatul a încălcat ordinul, a luat-o pe femeie cu forța dintr-un parc din Turnu Măgurele, a băgat-o în autoturism, a dus-o în afara orașului şi a violat-o. A fost deschis dosar penal pentru viol, lipsire de libertate în mod ilegal, încălcarea ordinului de protecție și violență în familie, însă, potrivit IPJ Teleorman, „nu au rezultat date care să conducă la dispunerea unor măsuri preventive”. Așa că bărbatul a rămas în libertate. Precizările Poliției în urma crimei…„victima nu a dorit montarea unui sistem de monitorizare electronică”.

🔴 Protest în fața Guvernului. „Suntem vocea celor care nu mai sunt”

Femei, dar și bărbați au ieșit în stradă aseară, în fața Palatului Victoria, pentru a striga ceea ce Mihaela și celelalte 50 de femei omorâte în acest an nu mai pot.

„Statul tace, femeile mor”, „protejați victimele, nu agresorii”, „vrem siguranță pe stradă și în casă”, sunt doar câteva dintre mesajele afișate pe pancarte.

„Mi-aș dori să-i văd arestați pe polițiștii care nu l-au arestat pe criminalul care în septembrie a prins-o, a sechestrat-o și apoi a violat-o pe Mihaela, pe care întâmplător, o cheamă la fel ca pe mine. A omorât-o de ziua ei, cu 15 lovituri de cuțit (…) Atât timp cât organele statului de drept, care acum sunt de nedrept, nu vor răspunde în fața Justiției, până atunci, noi, femeile, nu o să fim în siguranță”, ne-a spus o femeie aflată la protest.

„În urma celor 51 de femicide, s-a dovedit că autorităților nu le pasă de siguranța femeilor. La noi în țară nu este luat în serios femicidul. Eu mă aștept ca siguranța mea să fie pusă pe primul loc, autoritățile, statul, Poliția, Jandarmeria, să ia în considerare și să fie mai atente cel puțin la ordinele de protecție care nu sunt respectate, și Poliția știe că nu sunt respectate, și totuși, nimănui nu-i pasă”, a fost un alt argument.

„Cu fiecare protest pe care îl facem și cu fiecare victimă care apare, odată la o săptămână, după statistici, având în vedere că sunt 51 de femei moarte în 11 luni, autoritățile tratează ca pe o glumă acest lucru, deși ar trebui tratat cu seriozitate. Ar trebui să luăm în serios faptul că bărbații care au brățară la picior sunt lăsați să meargă liberi și să se apropie”, spune o altă femeie care a ieșit în stradă.

Sunt multe lucruri care trebuie rezolvate în modul în care este gestionat un caz de violență de gen. E nevoie de formarea specialiștilor care intră în contact cu victima, pentru a nu se mai ajunge ca tot ea să fie blamată, a transmis Andreea Bragă, de la Centrul FILIA, manageră advocacy și cercetare privind violența de gen.

„Cred că e nevoie de presiune publică din partea cetățenilor pentru a pune presiune pe autorități să-și facă treaba, adică să intervină la timp și să nu mai permită să aibă loc situații de femicid, acolo unde se cunoștea istoricul violenței, unde existau încălcări de ordin de protecție, acolo unde femeile au făcut tot ce au putut ca să ceară ajutorul și să iasă din relații abuzive.

Cred că e nevoie de o evaluare a riscului de letalitate și de escaladare a violenței în fiecare caz de violență, atât la nivelul polițiștilor, cât și al procurorilor și judecătorilor, astel încât să poată dispune din timp măsuri de protecție pentru victime.

Totodată, cred că e nevoie de formarea tuturor celor care intervin și interacționează cu victimele violenței, ale violenței de gen, pentru a deconstrui din prejudecăți, a nu mai blama victimele și a le crede atunci când spun că viața lor e în pericol”.

Un alt aspect care nu trebuie neglijat este finanțarea publică de la bugetul de stat, pentru servicii sociale accesibile tuturor femeilor care au nevoie de consiliere psihologică, de informații cu privire la drepturile pe care le au, de adăpost, astfel încât să se creeze cu adevărat o rețea de sprijin care să le ajute să iasă din relațiile de violență, mai argumentează ea.

Și reacțiile venite de la liderii politici lipsesc, de cele mai multe ori. „Cineva trebuie să își asume că statul a eșuat”, conchide Andreea Bragă.

„Cred că în multe situații, reacțiile autorităților au lipsit, cred că e o lipsă de asumare a responsabilității faptului că suntem la al 51-lea caz de femicid. Și totuși, cineva ar trebui să își asume că statul a eșuat să își protejeze cetățenii. Avem nevoie de mai mult decât declarații politice, avem nevoie de schimbări structurale în modul cu se intervine în cazurile de violență de gen, și cred, mai mult decât atât, că avem nevoie să vedem noi, întreaga societate, că aceste situații au fost analizate, s-au identificat problemele, și că lucrurile se vor îndrepta, că vor exista niște proceduri clare, că vor fi identificate corect și nu vor mai fi greșeli în rândul autorităților care să nu prevină astfel de tragedii”.

Femicidul este recunoscut oficial în Spania, Italia, Portugalia sau Franța. În România, încă nu. La finalul lunii trecute, a fost depus la Parlament un proiect care introduce pentru prima dată termenii de „egalitate de gen” și „femicid” și propune modificarea Codului penal și introducerea unor pedepse mai aspre pentru astfel de crime.

Femicidul este definit ca fiind „uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”.

Ministerul Justiţiei a pus în consultare publică o iniţiativă legislativă conform căreia omorul pe motiv de gen ar urma să fie pedepsit inclusiv cu închisoare pe viaţă.