Republica Moldova, speranțe europene și amenințări a la Russe

Oficialul european a afirmat că este o zi importantă atât pentru R.Moldova, cât și pentru Europa și a îndemnat societatea, partidele politice să susțină reformele inițiate în R.Moldova.  

Marta Kos susține că deschiderea formală a primului Cluster ”Valori fundamentale” în cadrul negocierilor de aderare marchează o etapă semnificativă în parcursul european al R.Moldova.

”Este un moment de sărbătoare. Deschiderea primului grup de capitole este un progres major și  aduce Moldova mai aproape de statutul său de țară candidată la Uniunea Europeană. Odată cu pasul făcut astăzi, acest lucru va deveni și mai vizibil. Astăzi, recunoaștem oficial progresele înregistrate de Moldova în realizarea reformelor”.

Comisara europeană pentru Extindere și-a exprimat speranța că celelalte cinci grupuri de capitole de negocieri cu R.Moldova și Ucraina vor fi deschise pe parcursul lunii iulie.

Republica Moldova a deschis oficial primul cluster de negocieri cu UE. Maia Sandu: Aderarea nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim

Chișinău – R.Moldova a deschis oficial primul grup de capitole de negocieri cu Uniunea Europeană. S-a întâmplat la cea de-a doua Conferință Interguvernamentală R.Moldova – Uniunea Europeană de la Luxemburg.”Aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, spune președinta Maia Sandu, relatează RFI.  

”Astăzi, R. Moldova a mai făcut un pas pe drumul său european. Am deschis negocierile pe primul grup de capitole, Valori fundamentale. Aceste capitole ale legislației europene sunt despre lucrurile care contează cel mai mult pentru oameni: o justiție corectă, instituții care lucrează în interesul cetățenilor, combaterea corupției, respectarea drepturilor fundamentale și un stat care oferă șanse egale pentru toți”, susține șefa statului. 

Potrivit președintei Sandu,”am ajuns aici datorită muncii pe care am depus-o împreună și efortului oamenilor care cred în viitorul european al R.Moldova. Țara noastră avansează, iar drumul care a mai rămas cere în continuare perseverență”.

”Dar astăzi avem un motiv în plus să fim încrezători: aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, a punctat Maia Sandu.

Premierul Alexandru Munteanu: Aderarea la UE rămâne prioritatea absolută a Republicii Moldova

Aflat la Luxemburg, premierul Alexandru Munteanu a declarat că aderarea la UE rămâne prioritatea absolută a Republicii Moldova, un obiectiv strategic consfințit în Constituție și susținut de cetățeni.

Ce înseamnă deschiderea primului set de negocieri pentru integrarea europeană a Republicii Moldova? 

Ușa negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se deschide, dar examenul abia începe. Înaintea momentului oficial de la Luxemburg, experții spun că Republica Moldova intră într-o etapă decisivă, în care viteza reformelor va conta mai mult decât declarațiile politice, relatează TVR Moldova.

Experții spun că evenimentul din această seară are, mai degrabă, o valoare simbolică, după ce decizia politică a fost deja aprobată de toate statele membre ale Uniunii Europene.
ANDREI CURĂRARU, expert, Comunitatea Watchdog: De fapt, deja este o decizie luată, urmează doar un moment protocolar, în care se va deschide primul cluster de negocieri cu Uniunea Europeană. Comisara Marta Kos spunea că până la sfârşitul verii ar trebui să avem toate clusterele deschise. Cu siguranţă, suntem în întârziere, dar din motive obiective, care nu ţin de noi. Era un blocaj la nivelul politicii de la Budapesta, care acum a dispărut. Nu trebuie să ne surprindă dacă vor fi capitole care vor fi deschise şi închise imediat. Dar, cu siguranţă că R. Moldova trebuie să intensifice tot ce înseamnă reformele. 

Analiștii spun că eliminarea blocajelor politice din interiorul Uniunii Europene oferă Chișinăului șansa de a accelera negocierile, însă ritmul va depinde, în mare măsură, de rezultatele obținute acasă.

MIHAI ISAC, expert politic: Decizia de astăzi este un semnal clar al susţinerii de care se bucură R. Moldova din partea statelor europene. Iar după acest moment, R. Moldova va fi judecată pe baza meritelor sale. Decizia de aprobare a intrării R. Moldova în blocul comunitar nu va mai conta, neapărat, de poziţia Ucrainei, dar, desigur, va trebui să fim extrem de atenţi, pentru ca R. Moldova să nu devină ostatica unor scandaluri politice interne. 

Experții subliniază însă că, în pofida numeroaselor probleme interne și a presiunilor externe, Republica Moldova a avansat într-un ritm surprinzător de rapid. Un rol important l-au avut sprijinul politic și expertiza tehnică oferite de România.

Interziși în UE: Irina Vlah și alții cinci, sancționați pentru destabilizarea R. Moldova și subminarea democrației 

Uniunea Europeană a sancționat-o pe fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, și pe alți cinci indivizi pentru „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, inclusiv acțiuni care vizează subminarea proceselor sale democratice”, relatează Europa Liberă.

Un comunicat al Consiliului European difuzat în urma reuniunii miniștrilor europeni de externe, din 15 iunie, la Luxemburg, spune că cei șase ar fi participat în operațiuni rusești de perturbare a alegerilor parlamentare moldovene din 2025.

Cei sancționați sunt descriși drept membri ai entităților succesoare ale partidului politic ilegal Șor și apropiați ai oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi încercat să influențeze alegerile „prin coordonarea schemelor de cumpărare a voturilor și a campaniilor de dezinformare”.

„Unele dintre persoanele sancționate sunt, de asemenea, legate de Evrazia, o organizație neguvernamentală cu sediul în Rusia, inclusă pe lista [de sancțiuni n.r.] UE, prin intermediul căreia au fost organizate recrutări, instruiri, diseminare de propagandă și rețele de teren”.

Decizia miniștrilor europeni de externe din 15 iunie ridică la 29 numărul persoanelor sancționate de UE pentru astfel de acțiuni contra R. Moldova. Ea a fost anunțată cu câteva ore înainte ca Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare cu UE și să deschidă, în seara de 15 iunie, primul din cele șase grupuri de capitole (primul „cluster”).

Nașul lui Ion Ceban, pe lista sancțiunilor UE pentru destabilizarea Republicii Moldova. Ruslan Garbalî este acuzat că ar fi coordonat proteste plătite și scheme de influență  

Consiliul Uniunii Europene a inclus pe lista persoanelor sancționate pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova și pe Ruslan Garbalî, nașul de cununie al primarului capitalei, Ion Ceban. Potrivit deciziei adoptate la Bruxelles, Garbalî, membru al partidului „Renaștere” și afiliat rețelei lui Ilan Șor, ar fi fost implicat în organizarea unor proteste plătite și în mobilizarea participanților în cadrul unor acțiuni menite să influențeze scena politică din Republica Moldova, transmite Diez.md.

Consiliul UE a anunțat sancțiuni împotriva a șase persoane acuzate de implicare în acțiuni care „destabilizează, subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova”. Pe listă figurează mai multe persoane asociate lui Ilan Șor, inclusiv fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, dar și Ruslan Garbalî. 

Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile europene, Garbalî ar fi avut un rol activ în organizarea protestelor plătite desfășurate înaintea alegerilor parlamentare din 2025. Acesta este acuzat că ar fi contactat participanți și ar fi coordonat plata acestora în cadrul unor acțiuni atribuite rețelei controlate de Ilan Șor. 

Bruxellesul susține că persoanele sancționate au fost implicate în operațiuni finanțate din Federația Rusă, menite să influențeze procesul electoral din Republica Moldova prin cumpărarea voturilor și campanii de dezinformare. O parte dintre acestea ar avea legături și cu organizația rusă „Evrazia”, folosită pentru recrutare, propagandă și coordonarea unor rețele de activiști. 

Banii furați nu rămân în țară: Cum ar fi scoase peste hotare sumele obținute prin escrocherii telefonice

Banii obținuți prin escrocherii telefonice ar fi scoși din Republica Moldova inclusiv prin convertirea în criptomonedă sau prin regiunea transnistreană. În cele mai multe cazuri, banii sunt transmiși în numerar. Ulterior, aceștia ajung fie la persoane care îi convertesc în criptomonedă, fie la unele schimburi valutare care, pe lângă activitatea licențiată, ar fi desfășurat și operațiuni ilegale. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratul General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. 

„Săptămâna precedentă au fost două cazuri în care aceste mijloace financiare au ajuns, într-un caz, la un schimb valutar, unde se converteau în monedă cripto, care ulterior era transmisă. La fel, dacă nu greșesc, joi a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii mijloacelor financiare în cripto, care deja este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește, și exterior, unde se transmit aceștia”, a explicat Viorel Cernăuțeanu. 

Totodată, șeful poliției a negat faptul că schimburile valutare implicate în astfel de cazuri sunt aceleași care ar fi fost folosite anterior în campaniile electorale ale rețelei Șor. Potrivit acestuia, ar fi vorba despre alte schimburi valutare:

„În principiu, este un schimb valutar licențiat, dar, pe lângă aceasta, iată, vedem că și-a permis și alte activități ilegale, deoarece această activitate nu intră în criteriile de activitate ale acelui schimb valutar. Pentru aceasta este informată mai departe instituția abilitată, care a acreditat acest schimb valutar”.

O altă metodă ar fi transportarea banilor în regiunea transnistreană. Cernăuțeanu spune că, recent, o persoană a fost reținută într-un taxi, în timp ce intra în stânga Nistrului, având asupra sa 200 de mii de lei. În acel moment, victima nici măcar nu realizase că fusese înșelată.

Alexandru Vornicu a fost propus de PAS Chișinău la funcția de primar al municipiului Chișinău la alegerile locale din 2027

Partidul Acțiune și Solidaritate Chișinău a propus luni, 15 iunie, înaintarea lui Alexandru Vornicu pentru funcția de președinte al Organizației Municipale Chișinău și și-a exprimat susținerea unanimă pentru candidatura sa la funcția de Primar General al municipiului Chișinău, la alegerile locale din 2027.

„Le mulțumesc colegilor pentru încredere. Este o responsabilitate foarte mare. Vreau să aduc în municipiul Chișinău ceea ce am construit la Stăuceni: fonduri europene, proiecte și o primărie deschisă pentru oameni. Chișinăuienii așteaptă un plan de dezvoltare serios și o administrare corectă”, a declarat Alexandru Vornicu, în prezent, primarul orașului Stăuceni.

Alexandru Vornicu are 37 de ani, este jurist și se află la al doilea mandat de primar al orașului Stăuceni, funcție în care a fost reales din primul tur în 2023. 

Conform PAS, Vornicu a crescut bugetul localității de 4 ori, a atras fonduri europene și a transformat comuna Stăuceni în oraș.

La alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, Alexandru Vornicu a fost reales în funcția de primar al orașului Stăuceni din primul tur, cu peste 77% din voturi. Sub conducerea primarului Vornicu, Stăuceni a trecut la un model de administrație orientată spre cetățeni și modernizare urbană prin atragerea de fonduri externe. Regulile stricte pentru dezvoltatori au scos orașul Stăuceni din zona scandalurilor imobiliare și l-au transformat într-un șantier de dezvoltare structurală.

Neutralitate și apărare: are sau nu nevoie R. Moldova de drone interceptoare?

În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, R. Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu riscuri și amenințări fără precedent. Până în prezent, circa 50 de drone străine au survolat sau au căzut pe teritoriul țării, unele dintre acestea fiind echipate cu încărcături explozive.

Deși Guvernul a aprobat un proiect de lege care permite neutralizarea dronelor ce încalcă spațiul aerian al R. Moldova, țara nu dispune încă de capacitățile tehnice și militare necesare pentru a pune în aplicare aceste prevederi. În acest context, președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu recent că autoritățile pregătesc modificări legislative care să permită dezvoltarea unor parteneriate public-private și atragerea investițiilor străine în industria de apărare. Aceste schimbări ar putea face posibilă producerea în R. Moldova a unor drone capabile să intercepteze și să neutralizeze aparatele de zbor fără pilot care pătrund ilegal în spațiul aerian al țării.

Chișinău vs. Șoristan. Găgăuzia și testul revenirii în matca constituțională a R. Moldova

Deșorizarea Găgăuziei și a altor regiuni ar fi trebuit să fie una dintre cele mai importante obiective politice ale statului R. Moldova după scoaterea Partidului Șor din scenă, relatează deschide.md. Nu ca răzbunare împotriva autonomiei ori a altor regiuni, nu ca pedeapsă pentru oameni și nici ca demonstrație de forță a Chișinăului, ci ca un demers necesar pentru a rupe o rețea bine pusă la punct de subminare a autorității constituționale. O rețea de bani, dependențe, propagandă, frici cultivate și loialități cumpărate. Astăzi, însă, după atâtea declarații și promisiuni, impresia generală este că s-a ajuns la o remiză juridică, fără nici o șansă de a câștiga curând războiul politic.

Cazul Evgheniei Guțul a fost văzut, la un moment dat, drept dovada că statul începe să-și facă treaba. Condamnarea sa în dosarul finanțării ilegale a fostului Partid Șor a transmis un mesaj puternic, mai exact faptul că nimeni nu este deasupra legii, nici măcar într-o regiune în care influența rusă se simte la fiecare pas. Procurorii au vorbit despre bani veniți din Rusia și folosiți pentru promovarea partidului, acuzații respinse de Guțul ca fiind politice.

Dar aici s-a produs și prima mare iluzie. Mulți au crezut că, odată atins vârful, construcția se va prăbuși. Numai că Șoristanul nu a fost niciodată doar un partid. Este un mod orupt de a face politică și a ocupa de facto administrația publică din diferite regiuni. Este o combinație de bani netransparenți, ilegali, ajutoare sociale distribuite cu poză, televiziuni și canale de propagandă pe toate rețelele sociale, mesaje anti-Chișinău și promisiuni simple pentru oameni care au așteptat prea mult de la stat și au primit prea puțin. Când un asemenea mecanism este lovit, el nu dispare. Șoristanul s-a adaptat rapid și a schimbat hainele.

În Găgăuzia, rețeaua a înțeles repede că poate supraviețui dacă se ascunde în spatele statutului de autonomie. Orice reformă venită de la Chișinău este prezentată drept un atac la identitatea locală. Orice demers de control al modului în care a fost finanțată activitatea electorală este descris drept o încercare de reducere la tăcere, iar verificarea candidaților devine pretext pentru victimizare pe rețelele sociale și nu numai. Aici serviciile ruse de spionaj nu trebuie să muncească foarte mult. Ele doar apasă pe butoane vechi, precum frica, neîncrederea, sentimentul că R. Moldova nu respectă sudul.

Dincolo de Știri | Cum „gâdilă” Ceban electoratul lui Dodon 

Aflat „în derută” după parlamentare, liderul MAN, Ion Ceban, care se declară pro-european, încearcă să atragă și electoratul pro-rus. Așa explică invitații podcastului „Dincolo de Știri”, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru, ieșirile homofobe ale primarului și interesul lui pentru China, relatează Europa Liberă. 

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, care este și președintele partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), a justificat demolarea unui spațiu cultural alternativ prin faptul că în acel loc ar fi avut loc evenimente ale comunității LGBT, făcând trimitere la o decizie controversată a Consiliului Municipal prin care s-a interzis „propaganda LGBT” în capitală.

Nicolae Negru vede în spatele acestei explicații „absurde” un motiv politic. El crede că Ceban este „în derută” și „oscilează într-o parte și în cealaltă” pe eșichierul politic după „rezultatul modest”, de 8%, pe care l-a obținut cu blocul „Alternativa” la alegerile parlamentare din 2025.

„Acum el gâdilă electoratul conservator, adică pe cei care se tem de gay. […] Electoratul acesta este, într-un fel, atașat de Partidul Socialiștilor, poate mai puțin de Partidul Comuniștilor. Lui Ceban desigur că-i face cu ochiul asta, el vrea să atragă cumva și acest electorat”, a explicat comentatorul.

Negru nu crede, însă, că Ceban va renunța la mesajele pro-europene, mai ales că banii pentru multe proiecte din capitală vin din UE. Analistul susține că primarul încearcă să câștige adepți și pe seama confruntării cu guvernarea, cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), vrând să se plaseze în fruntea opoziției.

Anatol Șalaru, o radiografie a scenei politice din Republica Moldova: „Socialiștii nu mai au potențial de creștere, Dodon este un lider eșuat / „Norocul nostru este că azi în funcția de președinte este Maia Sandu, care înțelege foarte bine ce înseamnă contracararea războiului hibrid”  

Partidele pro-ruse din Republica Moldova traversează o criză profundă de lideri și nu mai au capacitatea de a mobiliza electoratul. Declarații în acest sens a făcut fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. În cadrul emisiunii „Eurosecuritate” de la Vocea Basarabiei, Șalaru a vorbit despre declinul socialistului Dodon, rolul decisiv al Maiei Sandu în succesul PAS, dar și despre lipsa unor alternative politice credibile, relatează Cotidianul.md.  

Anatol Șalaru consideră că Igor Dodon nu mai reprezintă un lider capabil să genereze creștere electorală și că socialiștii încearcă fără succes să-și refacă imaginea. 

„Socialiștii nu mai au potențial de creștere, fiindcă la noi tot se bazează pe lideri. Dodon este un lider eșuat. Încearcă ei să-l reșapeze, dar nu prea reușesc. Oricum îi s-a pus pecetea pe frunte, baba de la Etulia, el rămâne la nivelul de ghicitoare în ouă la Etulia și toți știu că Dodon nu este capabil de nimic mai mult. Încearcă cu Victoria Furtună, cu alți lideri, încearcă să-i scoată pe alții în față, dar nu mai au capacitate. Ăsta e nivelul lor. Dacă ar fi Dodon un lider autentic, desigur că ar avea 35-40%, dar el are 8% sau 9%, cât au socialiștii acum în sondaj. Ei nu au lideri, nu au personalități, fiindcă la socialiști, ca și la comuniști, există un singur lider și ăla-i șef. Imediat când ăsta moare sau e băgat la pușcărie, trebuie să crească altul. Dar alți lideri în jurul lor, o generație, o echipă de 10 oameni capabili să preia președinția partidului, nu au crescut” 

Cum s-au „înecat” în birocrație cheiurile temporare de pe Prut și Nistru: Istoria unei legi moarte din fașă 

La 3 ani după ce guvernarea de la Chișinău promitea să creeze condiții pentru transportul mărfurilor pe râurile Nistru și Prut, niciun chei provizoriu nu este funcțional, cele câteva nave cumpărate de investitori adună rugină în parcări, iar instituțiile statului își pasează responsabilitatea, relatează Europa Liberă.

Pe 17 august 2023, Parlamentul adopta, cu votul a 54 de deputați ai partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), măsuri de simplificare a construcției cheiurilor temporare pe Prut și Nistru. Proiectul fusese propus de Vladimir Bolea, pe atunci ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, și susținut de vicepremierul pentru Infrastructură de la acea vreme, Andrei Spînu.

Ideea era prezentată ca un colac de salvare în plină criză logistică regională, generată de invazia militară pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Într-un interviu acordat Europei Libere în acea perioadă, Bolea declara că primele cheiuri pe Prut vor fi construite până în toamna lui 2023, pentru a facilita, inclusiv, tranzitul cerealelor ucrainene, dar prioritate, spunea el, urmau să aibă agricultorii moldoveni.

Ministrul estima atunci că transportarea mărfurilor pe râu ar costa doar 13-15 euro per tonă, față de 45-60 de euro – pe șosele.

O lună mai târziu, în septembrie 2023, vicepremierul Andrei Spînu a prezentat Planul de reconstrucție a infrastructurii Republicii Moldova, care prevede, între altele, transformarea râurilor Prut și Nistru în artere navigabile.