Reuters: NATO consolidează flancul estic cu o nouă structură

Ultimul obstacol depășit

Astfel, ultimul obstacol în calea acordului a fost depășit prin rezolvarea deficitului de „trupe de corp”, au dezvăluit surse apropiate discuțiilor.

Compromisul asigură astfel capacitățile critice stringente de care are nevoie orice structură militară de acest nivel, în special în domenii-cheie precum artileria de lungă distanță, apărarea aeriană, logistica de geniu și asistența medicală.

Împreună cu alţi parteneri, Germania şi Olanda vor constitui acum aceste forţe, au spus sursele.

Schimbarea strategică reflectă importanța crucială a țărilor baltice, care au devenite puncte-cheie după invazia Rusiei în Ucraina.

În prezent, forţele NATO din cele trei ţări baltice, precum şi din nordul Poloniei se află sub comanda unui singur cartier general multinaţional cu sediul în Szczecin.

Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune va permite NATO să mobilizeze „forţe masive rapid”.

Incertitudini asupra noii decizii militare

Când este pe deplin operaţional, un corp de armată comandă de obicei trei divizii, adică între 40.000 şi 60.000 de soldaţi.

Pe timp de pace, armata menține o structură de comandă redusă.

Ea este specializată în artilerie, apărare aeriană și servicii medicale și asigură mobilizarea ultrarapidă a trupelor în caz de criză.

Termenul de aplicare a noii decizii militare și numărul exact de trupe care vor trece sub controlul noului cartier general în caz de război sunt însă necunoscute.

Ministerul olandez al Apărării, cel german și reprezentanții NATO au refuzat să ofere detalii privind alocarea corpului de armată și au invocat procese de coordonare în curs.

Citește și: Moartea NATO ar lăsa loc unei iluzii

Presat de criticile dure ale președintelui Donald Trump, aliații europeni din NATO își sporesc responsabilitatea pentru propria securitate.

Washingtonul a acuzat Europa de lipsă de sprijin în conflictul cu Iranul și a anunțat retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania.