Riscul de declin cognitiv, estimat cu ajutorul salivei și AI

Scăderea treptată a funcţiilor cognitive este asociată frecvent cu înaintarea în vârstă. În unele cazuri poate apărea înaintea unor afecţiuni neurologice grave alteori nu.

De L.V.
Riscul de declin cognitiv, estimat cu ajutorul salivei și AI

Scăderea treptată a funcţiilor cognitive este asociată frecvent cu înaintarea în vârstă. În unele cazuri poate apărea înaintea unor afecţiuni neurologice grave alteori nu.

Identificarea timpurie a persoanelor cu risc crescut privind scăderea treptată a funcţiilor cognitive rămâne dificilă. Un nou studiu sugerează că analiza salivei, combinată cu inteligenţa artificială (AI), ar putea oferi o soluţie practică pentru depistarea precoce a simptomelor neuropsihiatrice asociate declinului cognitiv.

Odată cu înaintarea în vârstă, funcţiile fizice şi mintale tind să se deterioreze progresiv.

Printre cele mai frecvente cauze ale declinului mintal sever la vârstnici se află bolile neurodegenerative.

Acestea sunt caracterizate prin pierderea treptată a neuronilor din creier sau din sistemul nervos periferic.

Studii anterioare au arătat că aceste afecţiuni sunt adesea precedate de simptome neuropsihiatrice, precum

  • dispoziţie scăzută
  • lipsa motivaţiei
  • anxietatea sau iritabilitatea

Cercetători de la Universitatea Chongqing Medical şi Chongqing Key Laboratory of Oral Diseases din China au evaluat o nouă  abordare.

Aceasta combină analiza unor probe biologice cu metode de învăţare automată pentru a anticipa riscul simptomelor neuropsihiatrice.

Rezultatele au fost publicate în revista Translational Psychiatry, potrivit  News.ro.

Ele  indică potenţialul acestei metode pentru screeningul la scară largă al populaţiei vârstnice.

Cercetătorii au arătat că analiza salivei, combinată cu metode de AI, poate fi folosită pentru a identifica vârstnici cu risc crescut.

Abordarea, utilă ca instrument de screening

Studiul a inclus 338 de adulţi vârstnici care au apelat la servicii medicale comunitare din provincia chineză.

Participanţii au completat chestionare cu informaţii de bază  despre vârstă, sex şi alte caracteristici generale şi au furnizat probe de salivă şi de microbiotă orală.

Cercetătorii au măsurat și markeri biologici asociaţi stresului, inclusiv cortizolul.

Acesta este un hormon implicat în răspunsul la stres, şi citokinele, proteine mici produse de celulele sistemului imunitar.

Datele obţinute, împărţite

  • un prim set, cu informaţii de la 138 de participanţi, a fost folosit pentru antrenarea modelelor de învăţare automată
  • al doilea set,  cu datele a 200 de participanţi, a servit la validarea capacităţii acestor modele de a estima riscul de apariţie

Echipa a evaluat mai multe tipuri de modele matematice utilizate pentru analiză şi predicţie, inclusiv metode care învaţă tipare din date (extreme gradient boosting/XGBoost), precum şi modele statistice clasice.

Analizele suplimentare au arătat că nivelurile hormonului de stres cortizol au fost corelate cu prezenţa unor tipuri de bacterii din cavitatea orală şi cu anumite procese chimice din celule, fără ca aceste legături să fie interpretate dincolo de ceea ce rezultă direct din datele studiului.

Instrumentele dezvoltate în acest studiu ar putea fi utilizate în viitor pentru screeningul populaţiei vârstnice în comunitate.

Studiul  evidenţiază potenţialul combinării inteligenţei artificiale cu analiza biomarkerilor din salivă pentru identificarea timpurie a simptomelor neuropsihiatrice.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.