De ce contează un ritual, nu doar o lectură ocazională?
Există o diferență mare între a citi din când în când și a face din lectură o parte din rutina zilei. Copiii mici se simt în largul lor atunci când știu la ce să se aștepte. Rutina le oferă siguranță, iar când lectura devine parte din ea – înainte de somn, după masă sau în orice alt moment pe care îl alegeți împreună – creierul micuțului începe să asocieze cărțile cu ceva plăcut, reconfortant, așteptat.
Și da, știu la ce te gândești… „Dar al meu nu stă locului nici două minute!” Lasă-l! Nu trebuie să terminați o carte dintr-o suflare. Câteva pagini, câteva imagini comentate împreună, un „ce crezi că se întâmplă acum?”. Aceste lucruri sunt mai valoroase decât ore întregi de lectură forțată.
Ce câștigă copilul tău din acest obicei?
Beneficiile lecturii la vârste fragede sunt bine documentate și, odată ce le cunoști, o să vrei să începi chiar de astăzi. În primul rând, vocabularul. Copiii care ascultă povești și cărți citite cu voce tare de la vârste mici ajung să aibă un vocabular semnificativ mai bogat față de alți copii. Ei aud cuvinte pe care nu le întâlnesc în conversațiile de zi cu zi și le integrează firesc în propriul limbaj.
Apoi, empatia. Poveștile îl pun pe copilul tău în locul unor personaje diferite – uneori un iepuraș speriat, alteori un copil care se mută în oraș nou, alteori un dragon care nu știe să zboare. Prin aceste trăiri fictive, micuțul învață să înțeleagă emoțiile, să le recunoască și să le gestioneze.
Nu în ultimul rând, legătura dintre voi. Momentele petrecute citind împreună sunt momente în care creați o legătură puternică. Telefonul e deoparte, televizorul e oprit, iar tu ești acolo, prezent, iar copilul simte acest lucru.
Cum arată un ritual bun, în practică
Nu trebuie să fie complicat. Cea mai importantă este consecvența. Alege un moment al zilei care funcționează pentru voi. Seara e alegerea cea mai naturală, dar nu e o regulă. Orice moment în care amândoi sunteți relaxați și prezenți funcționează.
Creează un spațiu confortabil. Nu e nevoie de o bibliotecă amenajată – un colț cu o pătură moale și o lampă cu lumină caldă sunt mai mult decât suficiente. Copilul trebuie să simtă că acel moment e special, că e al lui.
Dă-i voie să aleagă cartea. Chiar dacă asta înseamnă că veți citi același titlu de zece ori la rând… și chiar dacă tu ești deja pe dinafară cu textul. Repetițiile nu îl plictisesc, dimpotrivă, îi dau un sentiment de control.
Citește cu viață! Schimbă vocea pentru fiecare personaj, pune pauze dramatice, șoptește când e misterios, ridică tonul când e ceva spectaculos. Nu trebuie să fii actor de teatru, ajunge să fii prezent și să te bucuri tu primul de poveste.
La ce vârstă poți începe?
Mult mai devreme decât crezi. Bebelușii recunosc vocea părinților de la naștere și răspund la ritmul și melodia limbajului. Cărțile cu imagini simple și contraste puternice sunt ideale pentru primele luni. Spre 6-12 luni, copilul începe să arate cu degetul, să vocalizeze, să se implice activ în „citit”. Iar între 2 și 5 ani, lumea poveștilor devine cu adevărat magică – imaginația explodează, întrebările vin lanț, iar personajele preferate devin aproape membri ai familiei.
Indiferent de vârsta de la care pornești, nu e niciodată prea târziu și nici prea devreme. Fiecare carte citită împreună este o investiție.
Cartea potrivită face jumătate din treabă
Ritualul lecturii devine mai captivant când alegem povești potrivite vârstei, iar cărțile de la Editura DPH aduc personaje și lumi care stârnesc imaginația copiilor și îi fac să aștepte cu nerăbdare fiecare pagină citită împreună.
La această editură avem la dispoziție cărți pe grupe de vârste, pe domenii de interes. În plus, colecțiile lor sunt dedicate în mare parte copiilor, într-o formă sau alta, deci puteți găsi tot ce vă interesează în același loc: cărți de povești, de colorat, de citit, de școală, materiale pentru profesorii, pentru învățători sau educatori, cărți antibullying, ș.a.m.d.
E mult mai ușor să menții un ritual atunci când copilul își dorește să deschidă cartea. Iar asta se întâmplă când povestea îl prinde, când personajele îi seamănă sau îl fascinează, când ilustrațiile îl invită să exploreze. Alege cu grijă și vei vedea cum lectura nu mai e ceva ce „trebuie să facă”, ci ceva ce așteaptă cu bucurie.
Ce faci în zilele dificile?
Vor fi zile în care copilul e obosit, agitat sau pur și simplu nu are chef de povești. Și asta e normal. Nu-l forța niciodată, riscul e să transformi lectura într-o corvoadă. În schimb poți citi doar câteva pagini sau poți propune să „vă uitați” împreună la ilustrații fără să citiți textul.
De asemenea, nu te îngrijora dacă uneori copilul pare că nu ascultă. Creierul lui absoarbe mult mai mult decât arată. S-ar putea ca a doua zi să îți repete o replică din poveste sau să îți pună o întrebare legată de un personaj. Și atunci realizezi că a ascultat tot timpul.
Azi citești tu, mâine citește el
Copiii care cresc cu lectura ca parte din viața lor de zi cu zi devin, de cele mai multe ori, adulți care citesc. Nu pentru că au fost obligați, ci pentru că au asociat cărțile cu momente bune, cu siguranță, cu dragoste. Ritualul pe care îl construiești acum, în acești ani prețioși, poate fi unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care i le poți oferi.
Deci, dacă nu ai început deja – de ce nu chiar diseară? Ia o carte, făceți-vă comozi și deschideți împreună prima pagină. Restul vine de la sine.
obisnuiti copiii sa-si faca rezumate, sa gandeasca, blocati netul minim sase ore pe zi.
Puneti copiii sa va ajute in gospodarie, vorbiti zilnic despre tot ce le va fi util in viata. Nu asteptati nimic de la societatea care, te vrea prost!
Cea mai buna investitie sunt copiii, nu aurul!
Subscriu !