România ar putea avea trenuri de mare viteză până în 2040. Cât ar dura călătoria de la București la Budapesta

România ar putea fi conectată la rețeaua europeană de trenuri de mare viteză până în 2040, prin legături feroviare cu Budapesta și Sofia. Parlamentul European a adoptat un raport prin care solicită statelor membre să accelereze modernizarea infrastructurii feroviare. Planul prevede trenuri care să circule cu cel puțin 250 km/h și reducerea timpilor de călătorie între capitalele europene. 

Documentul vine în continuarea strategiei prezentate de Comisia Europeană în noiembrie 2025. Acestea urmărește conectarea capitalelor UE printr-o rețea feroviară de mare viteză.

Raportul Adoptat de eurodeputați nu obligă însă statele membre să construiască noile linii. Acesta stabilește prioritățile politice și cere accelerarea investițiilor.

Călătoria cu trenul de la București la Budapesta ar putea dura puțin peste șase ore

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, susține că România trebuie să se conecteze la rețelele feroviare din Ungaria și Bulgaria.

„Aici vorbim de un tren care trebuie să aibă minim 250 km/h pe o reţea modernă de cale ferată. Asta înseamnă că trebuie să unim Bucureştiul cu Budapesta, cu Sofia. Câştigăm pe timpul de deplasare de la Bucureşti la Budapesta peste 6 ore, ceea ce este fantastic. Toate aceste lucruri trebuie să fie finalizate până în 2040”, a declarat Gheorghe Falcă, potrivit AGERPRES.

Conform estimărilor prezentate de eurodeputat, durata călătoriei dintre Budapesta și București ar putea scădea de la aproximativ 15 ore la 6 ore și 15 minute. Pe ruta București-Sofia, timpul de deplasare ar putea fi redus de la 10 ore și 15 minute la șase ore.

Falcă a precizat că România a realizat deja studiile de traseu pentru legăturile cu Budapesta și Sofia. Totodată, România, Bulgaria și Grecia au semnat recent, la Bruxelles, un acord de parteneriat pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Potrivit eurodeputatului, acordul ar urma să contribuie inclusiv la construirea a trei noi poduri peste Dunăre.

România este în urmă și la infrastructura feroviară de viteză medie

Deși planurile europene prevăd trenuri care să circule cu peste 250 km/h, România întâmpină dificultăți inclusiv în modernizarea actualei rețele feroviare. Gheorghe Falcă a avertizat că autoritățile trebuie să accelereze elaborarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, pentru a putea accesa fondurile europene disponibile.

„Eu sper ca România să trateze cu responsabilitate, pentru că, puţină lume ştie, Spania este ţara cu cei mai mulţi kilometri de tren de mare viteză, şi vorbim de ordinul miilor de kilometri, iar România nu are astăzi tren de viteză medie şi vrem să ajungem la tren de mare viteză. Asta înseamnă mare responsabilitate, dar şi o creştere fantastică a economiei, o creştere a competitivităţii pentru ţara noastră”, a afirmat eurodeputatul.

Acesta consideră că investițiile ar putea reduce decalajele de infrastructură dintre România și statele din vestul Europei.

Obiectivul european: de la Paris sau Madrid la București în mai puțin de 24 de ore

Eurodeputatul Ștefan Mușoiu (PSD), membru al aceleiași comisii și raportor din umbră pentru acest dosar, susține că dezvoltarea rețelei trebuie să reducă diferențele dintre estul și vestul Uniunii Europene.

„Obiectivul meu ca europarlamentar este ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre Bucureşti să se facă sub 24 de ore. Este un obiectiv de lungă durată, iar acest dosar poate contribui la atingerea acestui obiectiv. Mai mult decât atât, ne dorim să avem mai multă concurenţă, competitivitate din zona transportului feroviar de mare viteză, să avem sustenabilitate şi, evident, accesibilitate, pentru că la acest moment trenurile de mare viteză presupun un cost ridicat pentru pasageri, nu oricine îşi permite acest lucru”, a declarat Mușoiu.

Eurodeputatul a atras atenția și asupra diferențelor de fiscalitate dintre transportul feroviar și cel aerian. În opinia sa, acestea trebuie eliminate pentru a asigura o concurență echitabilă. Pentru dezvoltarea rețelei, necesarul de investiții suplimentare este estimat la aproximativ 345 de miliarde de euro până în 2040.

Mușoiu a subliniat și importanța economică a sectorului feroviar. Segmentul generează anual venituri de 45 de miliarde de euro în UE și asigură aproximativ două milioane de locuri de muncă.