România îşi temperează sensibil ritmul de creştere economică

Conform datelor publicate de Eurostat şi primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS), România a reintrat după două trimestre succesive de contracţie a PIB în aşa-numita “recesiune tehnică”, înregistrând cea mai importantă scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului în curs – una de 1%.

Astfel, PIB şi-a redus drastic rata de creştere anticipată de guvernanţi chiar în primăvara acestui an. Ca atare, creşterea anuală a coborât semnificativ atât la nivel trimestrial, de la 3,9% la 1,2%, cât şi semestrial, la 2,4% serie brut şi 2,6% serie ajustată sezonier, cu mult sub estimările premierului Victor Ponta şi ale fostului ministru al Bugetului, de 3,2-4% pe an.

România a avut în trimestrul al doilea cea mai importantă scădere a PIB dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene, de 1% comparativ cu primul trimestru, iar singurele economii cu evoluţii negative au mai fost Germania, Italia (cu câte -0,2%) şi Cipru (-0,3%).

Datele publicate de Eurostat arată că INS a revizuit în scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la o creştere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scădere de 0,2%.

Mai multe date vom avea pe 3 septembrie 2014, când INS s-a angajat să comunice printr-un comunicat de presă valoarea PIB pentru trimestrul II 2014 în variantă provizorie.

Pentru anul în curs, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în iunie estimarea de creştere a PIB-ului din România pentru acest an la 2,8%, la fel ca şi Banca Mondială, în timp ce Comisia Europeană vede o creştere anuală de doar 2,5%.

După ce presa a relatat despre contracţia-record a PIB în trimestrul al doilea, guvernul a transmis un comunicat în care compară doar datele actuale cu cele de anul trecut şi arată astfel că România continuă creşterea economică şi menţine o prognoză de creştere de 2,5%.

Mai mult, pe una dintre reţelele sociale în care este activ, premierul a comentat cu mândrie faptul că “datele oficiale confirmă vestea bună – România continuă creşterea economică”. ”Este ca şi când România mergea cu maşina cu 130 kilometri la oră şi acum merge cu 100 kilometri la oră, dar merge „tot înainte!”, a scris Victor Ponta.

Greu de explicat oamenilor cum creşte economic România de câţiva ani fără ca cineva să simtă concret vreun beneficiu, cum saltă PIB-ul fără investiţii şi investitori, pe fondul scăderii consumului de energie, dar şi de creştere a şomajului.

Maşina numită România, condusă de pasionatul pilot Victor Ponta, are viteză (să-l credem pe premier!), dar are o direcţie clară, un itinerar bine croit şi suficient carburant pentru a ieşi din recesiune?