Economia românească se află în cel mai prost moment al său de la adoptarea capitalismului, de la începutul anilor ’90. Datele din primul trimestru au fost catastrofale şi punctează o cădere a PIB-ului de 2,5%, a treia cădere puternică dintre toţi membrii Uniunii Europene, din această perioadă. Această stare „muribundă” înseamnă, de fapt, anul 2009, un an negativ, în care PIB-ul s-a contractat la 7,1%. Problema este, potrivit analiştilor, că nu există nici un simptom de recuperare în viitorul apropiat.
Imaginea acestui scenariu sumbru marcat de neîncrederea pieţei internaţionale a fost dată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), care face de câteva săptămâni pronosticuri, precum creşterea economică ar fi aproape de zero sau probabil negativă, fiind a doua scădere ce va urma în acest an. Înainte de a se cunoaşte datele din primul trimestru, mulţi au pariat pe o creştere de 1% pentru 2009.
Dar principala problemă pentru România nu este creşterea, ci revenirea dificilă. Anul trecut, ţara a primit de la FMI un împrumut de 20.000 de milioane de euro pentru a face faţă obligaţiilor financiare urgente şi în schimb s-a angajat să realizeze reforme structurale care să-i echilibreze conturile. Prioritatea era să taie cheltuielile publice şi să mărească veniturile fiscale. Douăsprezece luni mai târziu, puţine din aceste promisiuni s-au împlinit, şi ce e mai rău deficitul fiscal a atras în 2009 8,3% din PIB, cel mai ridicat din tot deceniul.
Luna aceasta, şi în mijlocul unei vizite de la FMI, Executivul reprezentat de Traian Băsescu s-a angajat să realizeze o drastică reducere de 25% a salariilor din sectorul bugetar şi de 15% a pensiilor, şi se speculează o reducere de circa 30% a numărului de funcţionari. Aceste măsuri au fost considerate insuficiente pentru FMI, care cere mai multe eforturi pentru a creşte veniturile, mărind impozitul pe câştiguri până la 20%, de la 16% cât este acum, şi mărind TVA până la 25%, de la 19%, cât este în acest moment.
România depinde de cei 8.000 de milioane de euro pe care FMI trebuia să-i elibereze în acest semestru – ca parte din împrumutul acordat acum un an – pentru a continua să facă faţă compromisurilor financiare. Inclusiv câţiva analişti cred că ţara ar trebui să caute alţi 7.500 de milioane pe piaţa internaţională pentru a acoperi deficitul de anul acesta. Executivul a promis să încheie anul acesta cu un deficit fiscal de 6,8%, cu un punct mai mult decât cel convenit cu FMI. În doi ani, datoria publică ar putea urca de la varianta actuală de 30% din PIB până la 50%.
Această situaţie financiară se înrămează într-o puternică nemulţumire socială. România a fost din punct de vedere istoric una dintre ţările cu cele mai multe lipsuri economice din Europa, şi cei trei ani ca membru UE nu i-au servit pentru a scădea nivelul de sărăcie, stagnând la 25% din anul 2006. Cu un şomaj de 8%, cu o reducere a pensiilor şi probabil cu mulţi angajaţi din sectorul bugetar aflaţi în ajutor de şomaj, lucrurile par că nu se vor ameliora şi probabil situaţia va continua aşa, chiar dacă, în anul 2011, ţara ar putea reveni la o rată de creştere de 3%.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.