România pierderilor la paușal

Nici jumătate din apartamentele racordate la sistemul centralizat de furnizare agent termic nu dețin contoare individuale, adică peste jumătate din românii ce locuiesc la bloc nu plătesc exact cât consumă, potrivit unui raport al Autorității pentru Reglementare în Energie, care citează date ale Comisiei Europene.

La pierderile din sistemul de termoficare, care ajung și la 60% (exemplul RADET, din București, fiind edificator), rezultă că paușalul le încarcă puternic românilor facturile la întreținere, care sunt nevoiți să achite, lună de lună, și pierderile din sistem. România se angajase în fața UE să finalizeze integral contorizarea individuală a apartamentelor până în 2016.

„O altă problemă importantă în acest sector o constituie nivelul slab de contorizare individuală, la nivel de apartament sau spații cu altă destinație din condominii. Până la data întocmirii acestui raport au răspuns unei solicitări ANRE adresate operatorilor de furnizare energie termică în luna martie 2017 un număr de 24 de operatori care au declarat gradul de contorizare la nivel de condominiu (variază de la 0%, declarat de Transgex Beiuș, la 100%, declarat de Ecoterm SA Făgăraș), urmând ca după primirea tuturor informațiilor să fie realizate consolidarea și analiza finală“, se arată în documentul ANRE.

„Situația slabă privind nivelul de contorizare și subcontorizare la nivel de condominiu, respectiv apartamente, a fost remarcată și de Comisia Europeană în scrisoarea EU Pilot ref. EUP(2017)9193, în care se arată că în România acest grad de contorizare este de sub 50%, în condițiile în care termenul-limită de încheiere a acțiunii de contorizare la nivelul țării era 31.12.2016“, mai spune Autoritatea.

Instituţia arată că, deşi există amenzi care pot fi date pentru lipsa contorizării, situaţia nu s-a schimbat prea mult.

„Paradoxal, deși există legislație care instituie obligația introducerii contorizării, respectiv subcontorizării (Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51 din 8 martie 2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările şi completările ulterioare), precum și aplicarea de penalități pentru cei care nu aplică prevederile legii, acțiunea de contorizare individuală nu a înregistrat un progres semnificativ. Motivele sunt multiple, de la lipsa de încredere a cetățenilor față de introducerea sistemelor de repartitoare pentru încălzire și apă caldă la faptul că responsbilitățile privind aplicarea legislației este împărțită între foarte multe instituții și, ca urmare, nu există un control efectiv al respectării obligativității de contorizare“, mai arată ANRE.

Valul de debranșări

Mai mult de jumătate din românii care depindeau de sistemul centralizat de termoficare în anii ’90 au trecut la încălzirea cu centrale proprii, din dorinţa de a-şi gestiona singuri problemele legate de confortul termic şi facturi, arată datele Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

În prezent, doar 1,2 milioane de apartamente mai primesc căldură şi apă caldă de la CET-uri, faţă de 2,7 milioane de locuinţe branşate în 1990. Cei rămaşi la sistemul centralizat aşteaptă cu sufletul la gură să vadă dacă politica de subvenţii a primăriilor va continua sau dacă vor trebui să plătească facturi uriaşe la întreţinere.

Subvenţionarea sistemului centralizat de încălzire trebuia eliminată odată cu încheierea sezonului rece 2017-2018, potrivit obligațiilor asumate în fața Comisiei Europene, însă, în noiembrie anul trecut, Guvernul a luat decizia să prelungească acest sistem cu încă un an. Astfel, după 1 aprilie 2019, vor mai beneficia de subvenţii doar consumatorii vulnerabili. Actul normativ aprobat prevede că ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual şi numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiţi ca persoane cu venituri sub un anumit prag şi care nu îşi pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei. Până acum, toţi cei branşaţi, cu excepţia câtorva oraşe, primeau subvenţie. Fără această subvenţie, la modul imediat, facturile la încălzire cresc, în medie, cu 30%.

Totuşi, MDRAP preciza, în februarie, că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale „va elabora şi promova, în perioada imediat următoare, un proiect de act normativ care va revizui corespunzător prevederile art. 26 din Legea nr. 196/2016. În concluzie, considerăm că, la acest moment, nu sunt identificate obstacole în aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006“. Adică statul dă de înţeles că acordarea de subvenţii va continua.

Proiectul de lege nu a căpătat însă formă nici acum, după trei luni de la anunțarea lui ca o apariție „iminentă“.

Dacă sistemul de subvenții va fi la fel ca până în prezent, rămâne de văzut. „Potrivit art. 26, lit. a), din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, se prevede că pentru sprijinirea, în perioada sezonului rece, a consumatorilor vulnerabili care utilizează, pentru încălzirea locuinţei, energie termică în sistem centralizat, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a stabili, prin hotărâre a consiliului local, subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei“, susţin oficialii MDRAP.

Termoficarea lui Ceaușescu, încă la putere

România mai are 1,2 milioane de apartamente, plus spitale, alte instituţii şi firme, în peste 300 de localităţi, conectate la sistemul centralizat de termoficare. Sistemele au o vechime de până la 50 de ani, fiind puse în funcţiune în 1970-1980. Sunt situaţii în care sursa de producere a energiei termice este în proprietatea statului, exploatată de operatori economici din coordonarea Ministerului Energiei (Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Deva, Craiova), sau în proprietate privată (Suceava, Braşov, Giurgiu, Buzău). În unele localităţi s-a optat pentru delegarea prestării serviciului către operatori economici privaţi: Ploieşti, Iaşi, Suceava, Otopeni.

Că sistemul centralizat de termoficare este vechi, cu pierderi mari atât în sectorul de producţie, cât şi în reţeaua distribuţie, care se transpun în facturi mari emise populaţiei, o recunoaşte şi MDRAP. Instituţia prezintă date ce relevă care este starea actuală a sistemului, oferind indirect argumente pentru fenomenul masiv al debranşărilor. „Activitatea de producere energie termică, datorită depăşirii duratei de viaţă a echipamentelor şi instalaţiilor energetice, realizează randamentele globale de circa 50-55% (inferioare celor permise prin reglementările europene care sunt de minim 70%) şi costuri fixe ridicate datorate capacităţilor supradimensionate în raport cu necesarul actual de energie termică“, precizau reprezentanţii ministerului.

Potrivit acestora, o situaţie similară o regăsim şi la activitatea de transport şi distribuţie energie termică, unde din cauza vechimii conductelor şi a stării necorespunzătoare a izolaţiei termice, pierderile sunt între 25% şi 40%. Astfel, sistemul centralizat „necesită investiţii semnificative, în principal pentru redimensionarea reţelelor termice şi reconfigurarea/optimizarea traseelor de conducte“.

Ce spune, cu alte cuvinte, MDRAP? Că sistemul este deja ineficient, produce pierdere prin însăşi funcţionarea lui. Şi că în lipsa subvenţiilor acordate de către municipalităţi, facturile achitate de populaţie ar fi insuportabil de mari. Cum este deja cazul în Giurgiu ori în Constanţa, oraşe în care nu mai există subvenţii şi unde întreţinerea poate ajunge iarna la valori prohibitive pentru bugetul unei familii – chiar şi 1.000 lei pe lună.   l