România ar putea să se încălzească iarna anului următor doar cu gaze venit din import, în special din Rusia, pentru că prețul acestora vor fi cu 20% mai mici decât cele produse în intern, de Petrom și Romgaz.
Conform lui Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) în timpul anotimpului rece vom prefera să importăm peste 30% din consum și să nu mai utilizăm gazele stocate peste an în depozite. Situația aceasta era de neimaginat acum doi ani când prețul gazelor aduse de afară erau de aproape trei ori mai mari decât cel din țară. Această scădere bruscă a prețului gazului din import este cauzată de cotațiile țițeiului pe piața mondială, prăbușite în ultimul an și jumătate, pentru că nefiind o bursă internațională a gazului s-a convenit să se urmeze tendința de pe piața petrolului.
“Ca urmare a activităţi de monitorizare, am constatat că există posibilitatea ca în următoarea iarnă să există anumite turbulenţe, ca urmare a faptului că gazele din producţia internă din depozite să aibă preţul mult mai mare decât preţul gazelor importate. Aceste disproporţii produc pierderi financiare pentru actorii din sistem, care, în final, erau transpuse în facturile tuturor consumatorilor de gaze. (…) Gazele de import vor avea un preţ de 70 de lei pe MWh, iar gazele din producţia internă înmagazinată vor avea 80 de lei pentru cele înmagazinate la 1 iulie şi 86 de lei cele înmagazinate după această dată”, a declarat Havrileţ la Forumul Energetic Regional FOREN 2016.
Oficialul ANRE susține că în cazul în care de la 1 iulie va exista o creştere de 10% la preţul de producţie internă, conform unei Hotărâri de Guvern, furnizorii de gaze pentru consumatorii casnici vor fi obligaţi să realizeze un coş de gaze care să aibă cel mai mic preţ.
“Se poate ajunge şi la 70% import, dacă în acest fel coşul va fi cel mai ieftin”, a spus Havrileț. „Dacă va fi o creştere de 10% la preţul de producţie internă, vom solicita furnizorilor care alimentează piaţa reglementată să asigure preţul cel mai mic al coşului de gaze.
Aceasta, în traducere liberă, înseamnă îndreptarea către import şi fără să fie consumată producţia internă înmagazinată, ceea ce ar produce pierderi pentru producători şi furnizori, pentru că ei s-au pregătit pentru iarnă şi au consumat resurse financiare pentru a înmagazina gaze”, a mai spus acesta.
ANRE a solicitat Ministerului Energiei să suspende acest calendar și să lase prețurile așa cum sunt ele azi. Răspunsul ministerului este însă vag. Prezent recent la o conferință pe teme energetice, ministrul Victor Grigorescu a spus că suspendarea calendarului de liberalizare a pieței gazelor ar trebui fundamentată pe o analiză tehnică.
„Orice decizie ar trebui fundamentată pe un studiu. Am solicitat un studiu pe baza căruia să ne fundamentăm o anumită abordare, altfel riscăm să emitem opinii și să creăm false dezbateri”, a spus Grigorescu. Acesta susține că până în prezent nu a auzit decât păreri pe această temă. „Înainte să ne dăm cu părerea, ar trebui să vedem dacă sunt lucruri bazate pe o analiză tehnică. Am auzit păreri, păreri”, a adăugat Grigorescu. Șeful ANRE a declarat că recomanda menţinerea programului de liberalizare, dar fără instituirea unor preţuri pentru producţia gazelor naturale.
„Mai exact, pentru a se da posibilitatea consumatorilor să fie alimentaţi din sursele cele mai ieftine, preţurile de producţie internă ar trebui să fie lăsate la liber. Consider că vom găsi o soluţie împreună în ceea ce priveşte o analiză şi o decizie care să ducă la formarea celui mai mic preţ pentru consumatorul casnic. În mod cert, preţul final al gazului nu va creşte cu 10%. În preţul final există şi alte elemente.
Există capacitatea de a importa mai ieftin, ceea ce, în final, în cel mai rău caz, va duce la o creştere de 2-3%. Dar tocmai acest lucru avem în vedere, că nu ar fi nevoie de o modificare de preţ la producţia internă”, a spus Havrileţ. Conform calendarului de liberalizare, la 1 iulie se prevede o creștere a prețurilor reglementate de 10%, de la 60 de lei pe MWh la 66 de lei pe MWh. Însă acest lucru ar însemna ca prețul reglementat să devină mai mare decât cel de pe piața liberă, care este de circa 63 de lei pe MWh.
„Ministerul Energiei solicită o analiză și un studiu de impact prin care să arătăm că nu există o posibilitate de revenire a unor prețuri foarte mari, în sensul că ar exista un pericol ca în perioada de iarnă să se reîntoarcă prețurile. Existe posibilitatea ca statul să reconsidere conceptul de consumator vulnerabil și, în cazul în care s-ar întoarce prețurile în sensul creșterii, să aibă grijă de consumatorii vulnerabili, dar doar de aceștia. Așa cum vedem evoluția petrolului, de care depinde prețul gazelor, piața petrolului rămâne un nivel mic, iar, în următoarea perioadă de nouă luni nu vedem o modificare importantă, dar trebuie să ne gândim că următoarea perioadă de nouă luni este un an gazier. Deci în anul gazier 2016-2017 nu vedem o modificare a prețului”, a mai spus Havrileț. Potrivit unor surse din sector, Executivul se opune însă liberalizării pieței gazelor de la 1 iulie întrucât acest lucru ar însemna inclusiv renunțarea la supraimpozitarea veniturilor suplimentare din liberalizare sub incidența căreia intră producătorii și furnizorii de gaze naturale, ceea ce s-ar traduce prin neîncasarea unor venituri la bugetul de stat.
Legislația instituie supraimpozitarea de 60% pe venitul suplimentar din liberalizare, producătorii de gaze plătesc acest impozit pentru un nivel de preț de 72 de lei pe MWh chiar dacă ei vând la un preț mai mic. „Prețurile pe piață sunt sub 72 de lei pe MWh, ajung astăzi la 63 de lei. Petrom își permite să vândă la prețurile de piață, fiind companie privată, însă Romgaz, fiind companie de stat, nu poate, întrucât ar putea da lămuriri mai târziu în fața Curții de Conturi de ce a vândut sub prețul de referință.
Astfel că Romgaz nu mai are unde să-și vândă gazele și a fost nevoită să scadă producția de gaze chiar și la jumătate față de nivelul normal, cu consecințe dezastruoase asupra rezultatelor companiei”, au susținut sursele citate de Agerpres. În 2013, Guvernul a impus o taxă specială asupra veniturilor suplimentare obținute de producătorii și furnizorii de gaze în urma procesului de liberalizare a pieței.
