România, țara care stă doar în consum

Modelul de creştere economică al României se bazează în principal pe consum. Acest lucru se observă din analiza formării PIB, ponderea consumului în produsul intern brut înregistrând în ultimii 20 de ani o medie de 75%, cu variaţii anuale înregistrate în banda 69% – 84%, se arată într-o analiză făcută de către Coface asupra industriei bunurilor de larg consum cu viteză de circulație mare (FMCG).

Acest model nu are efecte benefice generalizate în economie, în condiţiile în care dinamica consumului privat este puternic corelată cu evoluţia importurilor. Folosind tehnica de regresie liniară între dinamica importurilor (variabila necunoscută) şi cea a consumului privat (variabila cunoscută) pentru perioada 1995 – 2016 (cifre actualizate la sfârşitul primului semestru din 2016), se observă o corelaţie pozitivă puternică între acestea, aproximativ 76% din evoluţia importurilor fiind explicată prin dinamica consumului, susțin cei de la Coface. Corelaţia pozitivă puternică între cele două variabile este amplificată şi de oferta internă inelastică, caracterizată de produse de larg consum cu valoare adăugată redusă sau foarte puţin diversificată (în special pe zona echipamentelor electronice).

Mai mult decât atât, consumul este orientat în special către direcţii care nu generează un efect de tracţiune a producţiei industriale. Astfel, conform ultimelor cifre publicate de INS, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 15,9% în primele opt luni ale anului curent comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în condiţiile în care avansul a fost susţinut atât de creşterea consumului în rândul produselor alimentare, băuturi şi tutun (+19,6%), în timp ce consumul pentru produsele nealimentare a crescut cu 15,3% iar consumul de carburant a înregistrat un avans de 11,3%.
Conform celor de la Coface, consumul privat va rămâne pe un trend crescător pe parcursul anului 2016, în baza urmatoarelor premise:

• câstigul salarial a înregistrat un avans anualizat în primele opt luni ale anului curent de 14,5% în termeni nominali, respectiv 14,71% în termeni reali

• creşterea nivelului de încredere al consumatorilor care are susţinere puternică şi în anul următor pe fondul: creşterii salariilor în sectorul public, respectiv cu +25% în sănătate (începând cu octombrie 2015), +15% învăţământ (începând cu decembrie 2015) şi +10% pentru restul sectoarelor publice (începând cu decembrie 2015); reducerii TVA pentru produsele alimentare de la 24% la 9% începând cu luna Iunie 2015, şi scăderii generalizată a TVA la 20% începând cu ianuarie 2016 şi la 19% cu ianuarie 2017; creşterii medii a pensiilor cu 5% începand cu Ianuarie 2016; creşterii salariului minim pe economie cu 19% începand cu luna mai 2016 (urmat de alte creşteri importante în ultimii ani, respectiv 10% în anul 2013, 13% în anul 2014, 16% în anul 2015); ratelor de dobândă foarte scăzute pentru creditele noi contractate în moneda locală, precum şi a perspectivelor de a rămâne la un nivel scăzut şi în anul 2016.

Dinamica consumului este puternic corelată şi cu evoluţia creditării în economie, în condiţiile în care venitul disponibil este insuficient pentru a acoperi toate nevoile de consum. Analiza evoluţiei creditului acordat sectorului privat din punct de vedere al componenţei pe categorii de debitori relevă urmatoarele tendinţe:

• Soldul creditelor acordate gospodăriilor populaţiei la sfârşitul lunii august 2016 a fost de 110 miliarde de lei, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior. Conform ultimelor cifre publicate de BNR, numărul de interogari ale Centralei Riscului de Credit (CRC) efectuat de către instituţiile de credit pentru debitori potenţiali pentru perioada ianuarie-august 2016 a fost de 668.286, înregistrând o scădere cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. În condiţiile în care soldul creditelor creşte, dinamica este explicată de o rată de transformare mai mare a cererilor de credite precum şi de contractarea unor credite noi în valoare superioară, ambele fiind susţinute de un grad de bancabilitate mai bun al debitorilor;

• Depozitele deschise de gospodariile populaţiei la sfârşitul lunii august 2016 au fost de 153 miliarde de lei, în creştere cu 9,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, avansul înregistrat în 2016 fiind constant pe parcursul anului;

• Procesul relansării graduale a creditării nu se observă la fel de vizibil şi în rândul companiilor, soldul creditelor acordate companiilor nonfinanciare scăzând cu 6% la sfârşitul lunii august 2016 comparativ cu soldul înregistrat în aceeaşi lună a anului anterior;

• Nivelul depozitelor deschise de companiile nonfinanciare în sistemul bancar a crescut semnificativ în primele opt luni ale anului curent, avansul înregistrat de acestea fiind de aproape 14% cu un trend constant pe parcursul anului.

Analiza industriei bunurilor de larg consum

1. Analizând ultimii 20 de ani, ponderea consumului în formarea PIB a înregistrat o medie de 75%. Modelul nu este sustenabil, deoarece este vorba de un consum corelat puternic cu evoluţia importurilor, în condiţiile în care 76% din dinamica acestora este explicată de consumul domestic;

2. Canalele pentru finanţarea consumului nu sunt sustenabile pe termen lung. Practic, salariul mediu a crescut nominal cu 46% în ultimii cinci ani, în condiţiile în care productivitatea a fost relativ constantă în aceeaşi perioadă. Această dinamică erodează competitivitatea firmelor româneşti, şi nu poate continua pe termen lung fără un efect negativ de bumerang. De asemenea, creditele nou acordate în rândul gospodăriilor populaţiei au ajuns la un nou record, respectiv 17,7 miliarde de lei contracte în primele şapte luni ale anului curent, cu 68% mai mult decât recordul anterior stabilit în aceeasi perioadă a anului 2008;

3. În perioada 2008-2015, veniturile companiile care activează în sectorul FMCG au crescut cu 26%, în timp ce numărul acestor companii a scăzut cu 17%. Aceasta confirmă o creştere a nivelului de consolidare în piaţa FMCG, prin concentrarea veniturilor în rândul companiilor mai mari, în timp ce firmele mici nu pot face faţă concurenţei cu marile lanţuri de retail şi îşi întrerup activitatea;

4. Două din zece companii care activează în FMCG înregistrează venituri mai mari de 1 mil EUR. Acestea generează 96% din veniturile înregistrate la nivel sectorial. Deşi în uşoară creştere, marja comercială rămâne mică la nivel consolidat, respectiv 2,16%. După trei ani de crestere, investiţiile se temperează, din cauza lipsei de predictibilitate pe termen lung;

5. Coface a analizat pe parcursul ultimului an 25% din companiile care activează în sectorul FMCG, ponderea acestora în total venituri la nivel de sector fiind foarte reprezentativă, respectiv 78%. Doar una din patru companii are risc scăzut de insolvenţă pentru urmatoarele 12 luni (… sau putem să spunem că 3 din 4 companii au risc de insolvenţă peste medie în urmatoarele 12 luni);

6. Pentru a-şi mări productivitatea, inclusiv marjele comerciale şi aşa foarte mici, organizaţiile au la îndemână introducerea roboţilor (Robotics Process Automation – RPA). RPA este prima etapă atunci când vorbim de Inteligentă Artificială şi are rolul de a degreva oamenii de sarcini repetitive şi/ sau cu valoarea adăugată scăzută. Cele mai vizate departamente unde implentarea s-a realizat cu succes până acum sunt sunt cel (a) financiar, (b) lanţul de aprovizionare (eng. supply chain) şi (c) resurse umane.

7. Companiile din FMCG (şi nu numai) care au Centre de Servicii Comune (eng. Shared Service Centers) au început deja implementarea tehnologiei RPA cu scopul creşterii productivităţii şi reducerii costurilor. Astfel, retenţia angajaţilor nu mai devine o problemă.

8. Deşi termenul de Big Data este folosit dinainte de cel de Inteligenţă Artificală, se observă că există un gol in piaţă pentru implementarea unor astfel de (sub)departamente în organizaţii. Lipsa capitalului intelectual şi nefolosirea experţilor sunt principalele cauze.

9. Departamentul de vânzări, în special cel de Business-to-Business, rămâne în continuare cu un rol crucial pentru creşterea organizaţiei per ansamblu, compensând scăderile consumului privat în perioade de recesiune. E necesară o forţă de vânzări care (1) să îmbine o organigramă adecvată ce deserveşte un număr optim de clienţi, (2) să fie flexibilă în momentul în care negociază cu clientul (ex: limită de credit, termen de plată etc) şi (3) să ofere programe de loializare cu valoare adăugată reală.

10. Toate industriile trec prin schimbări radicale, în medie, o dată la trei ani. Sectorul FMCG nu face exceţie. Fără un management al schimbării organizaţiile riscă să fie nepregătite şi să rămână în urma celor care inovează şi care atrag atât clienţii dornici de nou şi inovaţie, dar şi pe cei mai buni angajaţi dornici de a primi şansa de a crea ceva cu totul revoluţionar – the next big thing.