Decizia ministrului afacerilor interne Dragoș Tudorache de a remilitariza Unitatea de Protecţie Internă, fosta DIPI, fosta doi și un sfert a generat numeroase critici. Centrul de Resurse Juridice consideră că această masură ”ar întoarce România în trecut” și acuză Palatul Victoria că în loc să facă guvernarea mai deschisă şi transparentă, mai degrabă încercă controlarea și capturarea statului prin servicii militare secrete.
Procesul de demilitarizare al Poliției Române s-a finalizat abia în 2002, iar remilitarizarea acestei structuri de strângere de informaţii ar fi o revenire la forma veche care amintește de Miliția și Securitatea de până în 1989. Demilitarizarea poliției a fost de altfel și una dintre condițiile aderării la UE, iar militarizarea unei singure unități din cadrul Poliției nu ar face decât să ducă la un amestec nefericit al structurilor militare cu cele civile deoarece UPI va fi obligată prin natura muncii ei să culeagă informații din celelete structuri ale Poliției. Asta va duce la infiltrarea unor organisme civile cu cadre ale unei structuri militare. Cei de la CRJ consideră că ar fi mai oportună demilitarizarea tuturor ”serviciiilor de intelligence din România” și nu ”militarizarea și a ceea ce era civil”.
De asemenea este extrem de periculoasă și argumentația folosită pentru justificarea acestei ordonanțe de urgență. În conferința de presă în care a lansat acestă inițiativă, ministrul Dragoș Tudorache a precizat că a avut acestă opțiune ”pentru a asigura rigoare în modul în care această structură va opera, va gestiona informaţia, dar şi pentru garanţiile de integritate pe care o astfel de structură le oferă. Mă refer aici la teste de integritate şi pe parcursul funcţionării acestei structuri, nu doar la angajare.”
Ori o astfel de logică conduce in extremis către dictatura militară. Dacă în accepţiunea Ministrului de Interne, numai cei din structuri militare oferă garanţii de integritate pentru ca România să aibă o guvernare integră ar trebui să avem o dictatură militară, respectiv statul să fie condus de militari, iar instituțiile civile infiltrate de un serviciu secret militarizat.
Tototdată este criticat și modul prin care Dragoș Tudorache vrea să promoveze această modificare legislativă, o ordonanță de urgență.
”Fiind o unitate din zona siguranţei naţionale, UPI va imixtiona cu zona privată, cu drepturile şi libertăţile fundamentale, prin urmare actul normativ incident trebuie să fie un proiect de lege, cu dezbarea acestuia în societate şi în cadrul parlamentar, şi nu o ordonanţă de urgenţă”, mai afirmă cei de la CJR.
Desemenea proiectul legislativ al Ministerului Afacerilor Interne nu clarifică
departajarea dintre cele 3 structuri ale MAI şi Poliţiei Române cu atribuții complementare adică noul UPI, așa cum se va numi noul serviciu militar și DGA (Direcţie Generală Anticorupţie) şi DOS (Direcţia Operaţiuni Speciale, structură a Poliţiei Române, care are ofiţeri de poliţie judiciară).
”În concluzie, militarizarea unui serviciu secret ce operează în instituţii demilitarizate este neconstituţională, motiv pentru care vă solicităm retragerea acestei ordonanţe de urgenţă”, mai spun cei de la CRJ.
Proiectul de militarizare
Noua structură va purta numele de Unitatea de Protecţie Internă(UPI) şi va funcţiona ca o structură militarizată, va avea un număr mai redus de cadre, posturile degajate fiind redirecţionate la Direcţia Generală Anticorupţie(DGA) şi Direcţia de Operaţiuni Speciale(DOS).
”Pe zona de competenţe, obiectivul nostru principal a fost să eliminăm suprapunerile de competenţă (Primul obiectiv este acela de a delimita clar competenţa, atât în externe cât şi interne. Pe zona de ordine publică, noua competenţă, aştept o interacţiune şi mod de acţiune integrat între noua unitate şi celelalte structuri ale MAI. Din punctul meu de vedere, se ajunsese la o izolare foarte mare.(…) A treia zonă de competenţă este cea de gestiune a documentelor confidenţiale, a sistemelor informatice specifice. Este o competenţă care există şi care va rămâne aşa cum era”, a precizat Tudorache, ciatat de Mediafax.
Acum DIPI are 2500 de angajați, conform proiectului 700 din aceștia vor fi detașați căre celelalte struturi speciale ale Poliției. Ca urmare a militarizării, din salariul celor rămași, va fi eliminat și sporul de anticorupție, adică 30% din salariu.
Angajaţii noii unităţi vor da concursuri de încadrare pe funcţie şi grad, unitatea urmând să nu mai aibă competenţă privind fapte de criminalitate organizată ci doar pe protecţie internă şi siguranţă naţională.
De asemenea, odată înfiinţarea Unitatăţii de Protecţie Internă, la preluarea dosarelor, cele care nu vor mai fi de competenţa UPI vor fi predate instituţiilor abilitate.
În textul proiectului de act normativ se arată că şeful Unităţii de Protecţie Internă „este cadru militar în activitate numit de către ministru, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”. În cazul DIPI, numirea se făcea de către premier, la propunerea ministrului. Anual sau la cererea Parlamentului, ministrul afacerilor interne va prezenta rapoarte cu privire la activitatea UPI în domeniul securităţii naţionale.
În textul proiectului de ordonanţă se stipulează că unitatea este „structură specializată, cu personalitate juridică, care desfăşoară activităţi de identificare, contracarare şi înlăturare a ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi factorilor de risc la adresa informaţiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional şi capacităţii operaţionale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum şi a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice.”
Noua structură va funcţiona ca una militarizată cu atribuţii în domeniul activităţilor informative-operative pentru a identifica, preveni şi contracara ameninţările, vulnerabilităţile, factorii de risc ce pot conduce la tulburarea gravă a ordinii şi siguranţei publice „sau care vizează informaţiile, patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional şi capacitatea operaţională ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în documentul suspus dezbaterii publice.
Tot la UPI se vor coordona şi controla, la nivelul MAI, activităţile pentru protecţia informaţiilor clasificate naţionale, ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau ale UE, dar şi pentru securitatea structurilor informatice şi a datelor gestionate de structurile MAI.
UPI nu va putea să efectueze acte de cercetare penală, nu va putea lua măsuri de reţineri preventive de libertate.
Cadrele militare vor lucra „deschis sau acoperit, în raport cu nevoile (…)”, cheltuielile operative efectuându-se „în conformitate cu regulile generale, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”, se mai arată în textul proiectului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.