' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Mai multe bănci din România, unele foarte mari, taxează tranzacţiile cu numerar indiferent de natura lor, informează realitatea.net, care citează romanialibera.ro. Motivul: încurajarea plăţilor electronice. Şi totuşi, potrivit unei recomandări a Comisiei Europene privind libera circulaţie a monedei unice în ţările euro, sunt strict interzise taxele şi comisioanele pentru plata cu numerar, indiferent de natura încasatorului: comerciant, bancă sau instituţie de stat.
Mai mult, statutul de „legal tender” al euro exclude posibilitatea introducerii unui comision pentru plata cu monede.
O bancă din România percepe comision pentru plata cu monede, o alta cere o sumă substanţială pentru închiderea contului de economii, o bună parte a băncilor cer comisioane pentru intrările din conturile clienţilor, în timp ce constituirea unui depozit la unele bănci aduce mai degrabă pierderi.
Mai mult, există bănci care percep comisioane calculate ca procent din credit pentru simpla emitere a unei coli A4 care să certifice că respectivul este client al băncii. Astfel ar arăta o scurtă descriere a sistemului bancar românesc din perspectiva strategiei de comisionare.
De altfel, legile europene nu au convins băncile să elimine sau să diminueze comisioanele. Ordonanţa 50 limitează numărul comisioanelor la 4 şi exclude comisioanele procentuale pentru credite, însă unele bănci încă le practică.
