România urcă în clasamentul luptei împotriva schimbărilor climatice

România a reușit în acest an un salt de șapte poziții ocupând locul 18 în cadrul Indexul de Performanţă în Schimbări Climatice 2016 (CCPI 2016) lansat de Germanwatch şi Reţeaua de Acţiune pentru Climă – Europa (CAN Europe) în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice de la Paris. Potrivit CCPI 2016, acest lucru se datorează regresului înregistrat de alte ţări şi a unor statistici oficiale ce nu iau în calcul economia subterană, scrie Greenreport.

Unul dintre indicatorii la care România se prezintă foarte bine este cel al emisiilor provenite din defrişări. Conform datelor din rapoartele oficiale, România este una dintre cele patru ţări care emit cele mai puţine gaze cu efect de seră ca urmare a defrişărilor. Cu toate acestea fenomenul defrişărilor ilegale în România este mult mai mare decât cel reflectat în statisticile oficiale.

La restul indicatorilor din care este alcătuit scorul de ţară, România a obţinut rezultate considerate ca nesatisfăcătoare. Este vorba de emisiile provenite din industrie, trafic sau gospodării, care ne clasează la jumătatea Indexului. În ceea ce priveşte energia regenerabilă, ţara noastră ocupă locul 19 la capitolul cantitate de energie regenerabilă în mixul energetic, dar ocupă locul 52 când vine vorba de dezvoltarea alimentării cu energie din surse regenerabile.

Subiectul schimbărilor climatice lipseşte de pe agenda publică în România. El apare vizibil numai atunci când avem de-a face cu calamităţi.

Este de remarcat faptul că ţara noastră înaintează spre un loc fruntaş în clasamentul CCIP, fără a depune mari eforturi în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Din punctul meu de vedere,există două explicații pentru acest proces: ori restul statelor nu iau măsuri nici atât cât face o România, ori România raportează date nerealiste” , spune Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei TERRA Mileniul III, membru în reţeaua CAN – E Europa.

58 de state, responsabile pentru 90% din emisiile de CO2 generate la nivel global

CCPI 2016 a evaluat şi ordonat 58 de state din punct de vedere al emisiilor de CO2, analizând nivelul de emisii şi politicile naţionale în domeniile conexe. Cele 58 de state sunt, împreună, responsabile pentru peste 90% din emisiile de CO2 generate la nivel global. Analiza a fost realizată de experți din cele 58 de state. Ca şi la Indexul precedent, nicio ţară nu a realizat progrese suficiente în prevenirea schimbărilor climatice pentru a ocupa primele 3 locuri din clasament.

Pe următoarele 3 locuri (de la 3 la 6) s-au clasat Danemarca, Marea Britanie şi Suedia. La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situează Australia, Kazakhstan şi Arabia Saudită. În ceea ce priveşte tendinţa mondială, după un deceniu în care emisiile globale au fost în continuă creștere, în 2014 există semne de încetinire sau chiar de oprire a acestei tendinţe.

Vedem tendinţele globale, care indică schimbări promițătoare în unele dintre sectoarele cele mai relevante pentru protecția climei și pași importanți spre o transformare a sistemului energetic. Intensitatea energetică a economiei globale este în continuare în scădere. Următorii ani, vor fi cruciali pentru decarbonizarea sectorului energetic la nivel mondial. În anii 2013 și 2014 am găsit, pentru prima dată, o cantitate de capacităţi nou instalate din surse regenerabile mai mare decât din toate celelalte surse de energie combinate; asta indică faptul că multe țări au început deja decarbonizarea sectorului energetic „, a declarat Jan Burck (Germanwatch), autor al CCPI.

Cu toate acestea, pe măsură ce țările din întreaga lume au început acum să investească în energia regenerabilă pe o scară masivă, UE riscă să rămână în urmă. Cei mai mari doi producători de emisii, Statele Unite ale Americii (locul 34) și China (locul 47), şi-au îmbunătățit poziţia datorită investițiilor lor masive în energie regenerabilă și încercării de a reduce producția de energie pe bază de cărbune departe.

Indexul de Performanţă în Schimbări Climatice este un instrument creat pentru a creşte transparenţa în privinţa politicilor climatice internaţionale.