Românii, trataţi de doctori chinezi şi pakistanezi?

În România, Sănătatea trage să moară, iar medicii părăsesc pe capete sistemul. În plus, săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii anunţa reducerea numărului de paturi de spital cu peste 9.000 de unităţi. Și asta nu din cauza lipsei de pacienţi, ci a celei de medici.

Cu lacătul pus pe uşa unităţilor spitaliceşti, medicii tineri se văd nevoiţi să ia calea străinătăţii.

În Franţa, Marea Britanie sau Germania, sistemul îi aşteaptă cu braţele deschise, în condiţii de muncă occidentale, cu salarii de zeci de ori mai mari.

Iar estimările sunt sumbre. „În cinci-zece ani nu vom mai avea medici. Dintre cei tineri pleacă foarte mulţi. Deja există un deficit de medici anestezişti şi reanimatori chiar şi în marile spitale”, a declarat pentru cotidianul.ro medicul chirurg Florin Chirculescu, lider al Sindicatului „Ion Cantacuzino”.

Reanimatori şi anestezişti. Exact categoriile care au cea mai mare căutare în Vest şi ţările nordice.

Un doctor la 650 de români

În tot acest timp, în România, un medic trebuie să se ocupe de aproape 650 de persoane.

Potrivit lui Chirculescu, la ora actuală în România mai lucrează doar aproximativ 34.000 de medici. Și asta în timp ce anul trecut ministerul raporta o cifră de 40.000 de medici.

Într-un singur an au părăsit sistemul românesc în favoarea străinătăţii 6.000 de persoane.

„În ritmul ăsta nu o să mai fie nevoie să facem niciun fel de grevă, pentru că sistemul va rămâne fără doctori, în special fără anestezişti”, semnalează preşedintele sindicatului.

Cine pleacă şi unde se duce

Și asta pentru că salariul de bază, fără ore suplimentare şi cele făcute de gardă, al unui medic rezident este de minim de 3.200 de euro, în ţări precum Franţa şi Marea Britanie.

Potrivit aceluiaşi medic, cele mai căutate specializări în străinătate, domenii în care România se confruntă cu deficit de doctori, sunt pentru:

– medicii anestezişti

– medicii chirurgi, pentru toate specializările

– medicii de familie.

Import de chinezi şi pakistanezi

În timp ce medicii trag un semnal de alarmă, guvernanţii stau mai mult decât liniştiţi.

Și asta pentru că, după ce ne-am transformat într-o piaţă de desfacere, importatoare de orice şi în orice cantităţi, după ce am cumpărat mai ieftin de la alţii de la legume şi până la cele mai luxoase maşini, ministerul vrea să aducă medici străini.

Chirculescu susţine că soluţia este din ce în ce mai des luată în calcul, în condiţiile actuale. Ne vor trata chinezii, vietnamezii, nepalezii sau pakistanezii.

Și asta în cel mai bun caz, pentru că şi pe aceştia „străinătatea îi aşteaptă cu braţele deschise”, după cum ne spune medicul chirurg.

Se taie tot

Spre deosebire de Educaţie, unde reforma şi noua lege au fost supuse dezbaterii publice, în Sănătate modernizarea nu înseamnă decât tăierea costurilor. O reducere, făcută în grabă, doar pe hârtie, pe care ministerul nu se pricepe să o aplice, după cum spun chiar medicii.

Pe scurt, reforma ia forma a peste 9.000 de paturi de spital desfiinţate, sute de unităţi spitaliceşti care trec în administrarea primăriilor şi a unui personal prost plătit sau disponibilizat.

Ministerul-tăietor de costuri nu are însă o strategie prin care va realiza aceste lucruri ce urmează să intre în vigoare în mai puţin de o lună, respectiv de la 1 iulie.

Reducerea, o enigmă

Prim-vicepreşedintele Federaţiei Sindicale Sanitas, Adrian Bîrea, a declarat pentru cotidianul.ro că reducerea numărului de paturi s-a făcut „cu totul netransparent, fără ca sindicatele să fie consultate. Nici până acum nu se ştie de unde vor face reducerea”.

În ciuda faptului că nici ministerul şi nici sindicatele nu ştiu care este numărul de paturi existente la ora actuală în spitalele româneşti, cele 9.200 de unităţi pe care le va tăia Ministerul Sănătăţii par un număr uriaş.

Și asta pentru că cel mai mare spital din ţară, Spitalul Universitar Municipal de Urgenţă din Capitală, are un număr de aproximativ 1.000 de paturi, după cum a declarat pentru cotidianul.ro medicul chirurg Florin Chirculescu, preşedintele Sindicatului Medicilor „Ion Cantacuzino”.

Variantă: Numărul de spitale să scadă la jumătate

Potrivit acestuia, reducerea ar putea lua forma desfiinţării a până la 200 de spitale, dintr-un număr de 400 de unităţi, ipoteză pe care o vehicula ministerul înainte ca acest lucru să îmbrace forma reducerii celor 9.200 de paturi.

„Există în ţară numeroase spitale care, din cauza lipsei aparaturii şi a dotărilor, nu îşi justifică finanţarea. Reducerea de paturi aici ar fi benefică doar în condiţiile în care banii economisiţi ar lua forma unor investiţii în centre de diagnostic şi tratament sau în aparatură”, consideră medicul Chirculescu.

Pe fondul crizei şi al unui sistem ajuns la fundul sacului, nu poate fi însă vorba de economii pentru investiţii, ci doar de salvarea de la faliment. Și asta pentu că ministerul nu taie pentru eficientizare, ci din cauza lipsei banilor.

30.000 de lei pe an, patul de spital

De la buget şi până la patul bolnavului, banii sunt înghiţiţi ca de o gaură neagră.

Și asta deoarece, prin buget, Guvernul alocă anual aproximativ 30.000 de lei pentru fiecare pat de spital.

Suma reprezintă standardul de cost anual pentru servicii de asistenţă medico-socială.

Din această sumă, aproape 8.800 de lei sunt suportaţi de la bugetul de stat, iar restul de la bugetul local.

Suma totală include cheltuieli de personal aferente medicilor şi personalului medical, precum şi cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare.

De asemenea, se mai asigură cheltuielile de personal pentru personalul nemedical, cheltuielile pentru hrană şi bunuri şi servicii necesare întreţinerii şi funcţionării unităţilor medico-sociale, reparaţii, consolidări, dotări.

Pentru elaborarea standardelor de cost pentru serviciile de asistenţă medico-socială au fost luaţi în calcul indicatori precum numărul de spitale din fiecare judeţ, numărul de paturi, numărul persoanelor internate/an sau durata medie de spitalizare.