Rotația cadrelor în UE, NATO, Bilderberg

În 2021, Mario Draghi devenea premier al Italiei, după ce își încheiase mandatul în fruntea Băncii Centrale Europene. La final de 2024, Kaja Kallas folosea ușa turnantă în sens invers – din premier al Estoniei devenea vicepreședinte al Comisiei Europene și șefă a diplomației UE. Apoi a venit rândul norvegianului Jens Stoltenberg – după încheierea mandatului (prelungit) ca secretar general NATO, el a fost reciclat în poziția de copreședinte al Grupului Bilderberg, scrie The Guardian.

Stoltenberg a fost ales în fruntea acestui grup secret datorită experienței sale în ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, ceea ce poate oferi o idee despre aspectele asupra cărora se va concentra Bilderberg în următorii ani. ”Are loc o mare schimbare de putere cu venirea lui Stoltebreg în grupul Bilderberg, el fiind selectat pentru expertiza sa în strategia transatlantică. Se întâmplă în vreme ce Donald Trump, ale cărui atacuri la adresa NATO au creat furie în Europa, va reveni în Biroul Oval. Președintele ales a spus că nu va mai folosi miliardele contribuabililor americani pentru a finanța războaiele altor țări”, scrie Daily Mail. Stoltenberg va prezida și influenta Conferință de Securitate de la Munchen. Stoltenberg, care a participat la prima  reuniune Bilderberg abia în 2022, a fost urmat la conducerea NATO de un ”veteran” Bilderberg – fostul premier olandez Mark Rutte.

Pe de altă parte, Stoltenrebrg ajunge în fruntea grupului Bilderberg când Europa pare tot mai fragmentată și trece dintr-o criză în alta. Înainte de trecerea în 2025, Partidul Reform UK, al lui Nigel Farage, a depășit Partidul Conservator în sondaje și este al doilea partid în preferințele britanicilor, după laburiștii aflați la putere. În Germania, Alice Weidel, lidera Alternativei pentru Germania, este dată de sondaje drept favorita germanilor pentru a-i succede social-democratului Olaf Scholz în funcția de cancelar. Reciclarea acelorași personaje în diverse funcții lipsite de control democratic la vârful instituțiilor europene și al unor organizații precum Grupul Bilderberg poate fi o explicație a aplecării cetățenilor europeni către partidele populiste, însă acest lucru nu pare să fie înțeles.

În conducerea Bilderberg a ajuns și CEO-ul companiei Palantir, Alex Karp. Acesta a declarat recent că Palantir s-a implicat cel mai mult în supravegherea din satelit și alte operațiuni legate de războiul din Ucraina. Deținătorul Palantir este miliardarul american Peter Thiel, si el membru Bilderberg, cel mai important finanțator al ascensiunii politice a lui JD Vance, actualul vicepreședinte ales al SUA. Războiul devine o sursă majoră de venituri pentru companiile tech, în vreme ce-i face să prospere și mai mult pe producătorii de arme. Lockheed Martin, Northorp Grumman și General Electric vor crea 6000 de locuri de muncă noi datorită cererii tot mai mari de arme. Financial Times scrie că cererea de forță de muncă în industria militara a ajuns la nivelul din timpul Războiului Rece. Cheltuielile militare globale au ajuns la suma de 2.433 de miliarde de dolari în 2024.

Colaborarea dintre liderii politici, industria de apărare și marile companii tech va fi explicată publicului de o presă fidela. Jurnalistul CNN Fareed Zakaria a fost ales și el în consiliul de conducere al Grupului Bilderberg. ”Venirea lui Stoltenberg în cadrul Bilderberg poate semnala o mare schimbare, pentru că se adaugă la cooptarea lui Fareed Zakaria, ceea ce semnalează că acest grup secret vrea să iasă din umbră și să-și facă publicitate”, scrie The Guardian.