Rusia doreşte să atragă miliarde de dolari de la state islamice bogate precum Emiratele Arabe Unite, Malaezia sau Indonezia pentru a compensa sancţiunile financiare impuse de Occident Moscovei ca urmare a agresiunii asupra Ucrainei, se arată într-un comentariu semnat de Katarzina Sidlo, în Russia Direct. Scăderea preţurilor la petrol, deprecierea rublei şi scăderea ratingului de ţară au forţat autorităţile ruse să caute resurse alternative de finanţare. În consecinţă, săptămâna trecută, în Duma de Stat a fost depus un proiect de lege care facilitează înfiinţarea unei instituţii financiare islamice în ţară, după ce vara trecută băncile din Rusia au făcut lobby pe lângă Banca Centrală în acest sens.
Pentru a primi bani de la musulmani, ruşii sunt interesaţi de un instrument numit sukuk, un certificat de conformare financiară la legea Sharia, cunoscut mai degrabă ca o obligaţiune islamică. Este o înţelegere care se apropie de ceea ce noi numim „leasing”. Atractivitatea acestui sukuk este determinată de calitatea activelor.
Într-un interviu recent acordat Bloomberg, Anatoli Aksakov, preşedinte al Asociaţiei Băncilor Regionale ale Rusiei şi deputat al Dumei, susţinea că Rusia este interesată în atragerea a „zeci de miliarde de dolari” din Malaezia şi Indonezia, precum şi din Emiratele Arabe Unite şi din alte ţări, definite în mod vag drept „state arabe”.
Totuşi, numeroase obstacole stau în calea Rusiei pentru a deveni un hub regional financiar islamic. De exemplu, ruşii nu au o legislaţie corespunzătoare. Azi, legea federală privind băncile şi activităţile bancare interzice instituţiilor financiare orice fel de activităţi industriale şi comerciale. Or, unele dintre instrumentele financiare islamice sunt construite pentru a acţiona ca intermediari între clienţi şi afacerile private. Un alt obstacol care stă în calea atragerii de finanţe de la musulmani este acela că unele scheme implică o impozitare dublă sau chiar triplă, ca în cazul unui instrument financiar care implică mai mult de un transfer şi care ar putea face obiectul mai multor puncte de impozitare.
Dacă Rusia va merge foarte departe cu intenţia de a aduna banii musulmanilor, aşa cum menţionează Aksakov, Moscova va trebui să ţină seama de diversitatea legii islamice. Este foarte probabil ca anumite principii şi interpretări să difere de la stat la stat sau chiar în interiorul aceleiaşi ţări. De exemplu, e posibil ca Bahreinul să nu certifice mai mult instrumente din Malaezia sau Indonezia pentru că s-a dat o interpretare diferită Shariei.
Dorinţa Rusiei poate fi lovită şi de factorii externi. Cel mai mare concurent al Moscovei în încercarea de a atrage bani va fi Marea Britanie, cel mai mare centru financiar islamic din Europa, cu active de 19 miliarde de lire sterline conforme Sharia. În iunie 2014, Marea Britanie a emis primul sukuk suveran de 200 de milioane de lire, în procesul de a deveni primul stat din afara lumii islamice care face aşa ceva. Acest pas nu a fost foarte simplu de făcut. Parlamentarii britanici au reuşit să elimine dubla impozitare şi au extins scutirea de impozit pe creditele ipotecare islamice.
Cu o legislaţie corespunzătoare deja în vigoare, proceduri mai simple şi ani de muncă intensă de PR, precum şi cu o situaţie politică stabilă, Marea Britanie este un loc mult mai atractiv pentru investitorii islamici decât Rusia. Dacă Kremlinul doreşte cu adevărat să atragă finanţele islamice, trebuie să se concentreze pe stabilizarea economiei şi pe ajustarea legislaţiei sale financiare.
