„Russkii mir”, în casele moldovenilor prin apa de la robinet

Chișinăul a mobilizat salvatorii și armata pe Nistru după un atac rusesc cu rachete asupra complexului hidroenergetic Novodnestrovsk din Ucraina, soldat cu deversări masive de produse petroliere în râu. Peste 5 milioane de oameni – inclusiv din Chișinău, Odesa și regiunea transnistreană – se alimentează cu apă potabilă din acest râu. 70% dintre cetățenii Republicii Moldova beau apă din Nistru.

Guvernul moldovean a solicitat, prin Ministerul Afacerilor Interne, activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene în legătură cu acest caz. Prin acest mecanism, Chișinăul cere sprijinul partenerilor europeni pentru mobilizarea rapidă a unor echipe de specialiști și echipamente necesare pentru gestionarea situației din teren. Este vorba de echipamente pentru captarea, reținerea și colectarea impurităților petroliere din apă. Deocamdată doar Norvegia a reacționat. Ajutorul prin acest mecanism întârzie din cauza birocrației.

Stare de alertă în 12 raioane și trei municipii, inclusiv Chișinău, din cauza produselor petroliere din Nistru: „Instituim un mecanism pentru a diminua impactul”

Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul râului Nistru pentru o perioadă de 15 zile, începând cu data de 16 martie, în contextul poluării cu produse petroliere care continuă să se deplaseze pe cursul apei. Decizia a fost aprobată duminică, 15 martie, în cadrul unei ședințe extraordinare a Cabinetului de miniștri, autoritățile precizând că măsura are caracter preventiv și urmărește mobilizarea rapidă a resurselor și consolidarea intervențiilor instituțiilor statului pentru limitarea impactului asupra mediului și prevenirea riscurilor pentru sănătatea populației.

Starea de alertă a fost instituită în unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul râului Nistru, mai exact în raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sângerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Râșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hâncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că hotărârea a fost luată după monitorizarea situației din ultimele zile și după lucrările de protecție deja efectuate în zonele afectate.

„Cu regret, unda de poluare cu produse petroliere continuă să se deplaseze pe cursul râului, iar în unele sectoare de pe Nistru din nordul țării nivelul contaminanților depășește limitele admisibile”, a spus premierul.

Șeful Executivului a subliniat că instituirea stării de alertă va permite mobilizarea mai rapidă a resurselor și o coordonare mai eficientă a intervențiilor.

Marta Kos, despre poluarea Nistrului: „Este o reamintire că războiul Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei. Suntem solidari cu R. Moldova”

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a reacționat ferm față de criza ecologică din Republica Moldova, confirmând disponibilitatea blocului comunitar de a oferi asistență imediată, relatează cotidianul.md. Sprijinul va fi direcționat prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Anunțul vine după ce, săptămâna trecută, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că a solicitat activarea Mecanismului de Protecție Civilă ca urmare a poluării râului Nistru din cauza bombardării, de către Rusia, a hidrocentralei ucrainene de la Novodnistrovsk.

„Atacul Rusiei asupra hidrocentralei Novodnistrovsk din Ucraina a poluat râul Nistru, o sursă vitală de apă potabilă pentru majoritatea cetățenilor Republicii Moldova. Acest lucru este o reamintire că războiul Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei. Suntem solidari cu Republica Moldova. Împreună cu statele membre, Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijin prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene”, a scris Marta Kos pe X (fosta Twitter).

Baraje suplimentare pe Nistru pentru a opri poluarea cu produse petroliere

Până în prezent, pe râul Nistru au fost instalate cinci baraje absorbante de protecție, iar în perioada următoare vor fi amplasate baraje suplimentare la lacul de acumulare Dubăsari, pentru a împiedica trecerea substanței petroliere. Ministrul mediului, Gheorghe Hajder, a precizat că datele de laborator sunt foarte volatile și se schimbă de la oră la oră, motiv pentru care recomandările autorităților sunt actualizate constant, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul a declarat că volumul de petrol care se revarsă în râul Nistru ar putea fi mult mai mare decât cel anunțat inițial, de 1,5 tone, iar substanțele poluante continuă să afecteze cursul apei. Potrivit lui, primii poluanți au fost depistați în râu pe 10 martie, cu trei zile înainte de atacul Rusiei asupra hidrocentralei de la Cernăuți, Ucraina.

„Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci o consecință directă a războiului la granița noastră. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”, a subliniat Gheorghe Hajder.

Ion Ceban dă asigurări că apa de la robinet e bună și drept dovadă a băut și el un pahar: „Zilnic luăm probe și verificăm calitatea”

Primarul capitalei, Ion Ceban, asigură locuitorii din capitală că apa de la robinet este sigură pentru consum și utilizare în alimentație. El a precizat că, la această etapă, nu există riscuri de deconectare, iar autoritățile monitorizează zilnic situația, prelevând probe și menținând barajele de protecție deja instalate.

„În Chișinău, apa de la robinet este bună pentru a fi băută și utilizată în alimentație, iar la această etapă nu există riscuri ca aceasta să fie deconectată. Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău se întrunește zilnic, prelevăm probe, iar barajele de protecție sunt deja instalate. Cooperăm cu autoritățile locale, centrale și internaționale. Dacă vor apărea informații noi, vom informa neapărat”, a declarat Ion Ceban.

Sute de tone de legume, blocate în depozitele fermierilor din nordul țării

Potrivit Ministerului, în R. Moldova se produc anual aproape 60 de mii de tone de ceapă, pe când consumul intern este estimat la 45 de mii de tone.

Mulți legumicultori din nordul Republicii Moldova se plâng că stau cu sute de tone de marfă în depozite pentru că nu au unde să o vândă. Ei susțin că problemele au apărut din cauza produselor mai ieftine importate din Ucraina și Turcia. Ei au cerut ajutor de la autorităţi, dar fără niciun rezultat. Ministerul Agriculturii susține că fermierii trebuie să se organizeze în asociaţii pentru a-şi putea vinde marfa.

Svetlana Albu gestionează în satul Ocolina 10 mii de hectare de teren agricol. Anul trecut a cultivat ceapa iar acum are 200 de tone recoltate care au rămas în depozite pentru că nu le poate vinde. A vândut doar zece tone la tarabele cu legume din Soroca.

Primarul Iașului, Mihai Chirica: „Podul de flori” devine realitate. Podul peste Prut de la Ungheni se apropie de finalizare

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, anunță că lucrările la podul peste râul Prut din zona Ungheni avansează rapid și se apropie de finalizare, relatează cotidianul.md.

Edilul a publicat pe pagina sa de Facebook un scurt video cu stadiul lucrărilor și a subliniat că proiectul, considerat simbolic pentru relația dintre România și Republica Moldova, începe să prindă contur.

„Podul de flori se transformă dintr-un ideal într-o realitate! Podul care traversează Prutul în zona localității Ungheni se apropie de finalizare. Vă prezint un scurt video care prezintă acest lucru”, a scris Chirica.