Dirijorul Voicu Enachescu, unul dintre reperele mişcării corale din România, s-a stins din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 79 de ani, a informat Radio România Cultural.
Născut în 24 mai 1943, în localitatea Brăneşti, din judeţul Dâmboviţa, Voicu Enăchescu a absolvit Conservatorul de Muzica Ciprian Porumbescu din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe Zeno Vancea, Alexandru Paşcanu, Petre Crăciun, Constantin Romaşcanu. Prima experienţă corală o trăieşte în Corul de Copii Radio, unde devine fascinat de maestrul dirijor de la aceea perioadă – Ion Vanica.
Pasiunea pentru dirijatul coral prinde contur în toamna anului 1972 când înfiinţează un grup coral alcătuit din studenţi ai Universităţii Bucureşti şi ai Conservatorului – Corul de Cameră Preludiu, ansamblu ce avea să devină unul dintre cele mai titrate şi apreciate ansambluri corale din Romania. În 1991, devine director al Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română. De-a lungul timpului, Voicu Enachescu a dirijat corurile Filarmonicilor din ţară – Craiova, Iaşi, Bucureşti şi a sustinut workshop-uri de specialitate cu coruri din Franţa, Olanda, Grecia, Republica Moldova sau Polonia.
În 2004 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural în Grad de Comandor pentru Promovarea Culturii”.
Trupul neînsufleţit al muzicianului va fi depus duminică, 20 noiembrie, la Ateneul Român, între orele 13,30 – 17.00 unde cei care i-au apreciat arta îi pot aduce un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc, luni, 21 noiembrie, ora 12.00, la Cimitirul Sfântul Ilie din Pipera, potrivit site-ului Radio România Cultural.
Dumnezeu să-l odihnească în Pacea Lui veșnică, în Grădina Raiului, în mireasma florilor şi-n cântecul îngerilor…!
Cum se face ca nu mor aia care fura si jefuiesc tara cu pensii de 180 milioane ca a gogosharului umplut?
Dar mor oameni de valoare ca dirijoru.
R. I. P.
?
Dumnezeu sa-l ia in Gradina Raiului sa mangaie de-a pururi si sufletele celor plecati la Ceruri, asa cum a facut si pe Pamant. L-am cunoscut si personal, locuind o perioada impreuna in Caminele studentesti din Grozavesti. Era un tip placut la infatisare si vorba, fin, stilat, manierat, elegant, frumos ?! A venit si la Banchetul nostru de sfarsit de Facultate organizat la Casa Centrala a Armatei ca „invitat personal” al unei frumoase colege de ale mele de grupa, cand am si dansat dupa melodiile cantate de el la pianul Salii Festive. O Tempora ! O mores !