Să învățăm să iubim inflația

Banca Centrală Europeană a decis să majoreze dobânda de politică monetară cu 0,25%. Acum, dobânda băncii euro de la Frankfurt este de 2,25%. Este prima majorare începând din 2023 și se așteaptă să nu fie ultima din acest an. Este răspunsul la inflația care a depășit 3,2%, iar prognozele arată că inflația nu are șanse să se apropie de ținta tradițională a BCE, de 2%.

Inflația și rolul UE de creditor al propriilor state

Chiar dacă BCE, încă condusă de Christine Lagarde, va majora dobânda, europenii din zona euro trebuie să se obișnuiască cu inflația ridicată. Motivul este transformarea UE din furnizor de granturi în creditor. Germania s-a opus constant unei datorii contractate în comun de statele euro, așa-numitele ”euro-obligațiuni”. A acceptat acest lucru o singura dată, pentru programul post-pandemie NextGenerationEU, care finanțează PNRR. În realitate, prin Banca de la Frankfurt, UE este un creditor începând de la criza datoriilor naționale din urmă cu 15 ani.

358 de miliarde de euro pe an doar pentru plata dobânzilor

Un articol publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung arată că statele UE au cheltuit în 2025 nu mai puțin de 358 de miliarde de euro pentru a plăti doar dobânda la datoriile pe care le au. Asta însemnă de două ori ai mult decât contribuțiile anuale ale statelor UE la bugetul Uniunii. Și mai înseamnă că doar dobânzile pentru datoriile de până acum reprezintă doua treimi din noile împrumuturi contractate de statele UE. Povara acestor datorii explică în parte de ce statele europene nu găsesc bani pentru investiții în infrastructură și alte proiecte.

Când banca centrală începe să gândească precum un minister de finanțe

De la criza financiară din urma cu 15 ani, BCE a început să cumpere din datoriile statelor din zona euro. Din acest motiv, creșterea dobânzii de politică monetară este mai dificilă acum. Ea scumpește noile împrumuturi dar, în plus, reduce și profitul BCE obținut de pe urma cumpărării datoriei statelor. În felul acesta, se ajunge la situația în care Banca Centrală Europeană, la fel ca și băncile naționale care mai au încă monedă proprie, ajung să se comporte ca ”Ministere de Finanțe”. În loc să combată inflația prin politica monetară, BCE începe să aibă grijă de datoriile și deficitele bugetare tot mai mari ale guvernelor și ține jos dobânda, pentru a facilita pe mai departe împrumuturi mai ieftine ale guvernelor.

Datoria tot mai mare împinge Europa spre inflație

Efectul este mai grav în țările care au o datorie mare, precum Italia (137% din PIB). Italia are nevoie de 3,5% din PIB doar pentru a plăti dobânzile pentru aceste datorii. Însă FMI estimează că, până în 2040, datoria publică medie în țările UE va fi de 130%. Acum, guvernul Italiei susține că obținut o mare victorie la Bruxelles, reușind să elimine de la calculul deficitului bugetar nu doar cheltuielile pentru apărare, ci și ”investițiile în energie”. Este însă puțin probabil că asemenea excepții vor fie acordate pentru toți membrii UE, în orizontul 2040. Pentru a nu mai spune că Bruxellesul poate șterge deficitul din scripte, nu și din buzunarul cetățenilor, din economia reală. După cum scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, ”2040 este un orizont îndepărtat și politicienii actuali nu au de ce să se teamă – nu vor mai fi la putere și nici responsabili în acel moment”.

Prosperitatea finanțată prin datorie își atinge limitele

Cu cât datoria statelor europene va crește, cu atât BCE va încerca să țină jos dobânda, iar asta va duce la creșterea inflației. Or, datoria va crește. La datoriile acumulate cu programul de relansare post-pandemie și la cele acumulate pentru finanțarea efortului de război al Ucrainei, vin programele de infrastructură și înarmarea, care se fac prin împrumuturi pe termen lung, nu prin granturi.

Acum, războiul din Golf și criza petrolului au făcut ca inflația să crească prea mult într-un interval presa scurt, iar BCE a intervenit scumpind banii. Asta va duce la scumpirea datoriilor pe care guvernele din UE trebuie să le plătească si pune presiune financiara in multe capitale.

”Cheltuielile din urmă consumă mai mulți bani decât toate marile proiecte politice de prestigiu de acum. Promisiunea de prosperitate a Europei, finanțată prin datorie, se lovește de propriile limite. În final, rămân doar două opțiuni incomode: economisirea sau devalorizarea treptată a economiilor”, scrie FAZ.

Inflația primește un elogiu surprinzător

Din America, președintele Trump ne sugerează să îmbrățișăm varianta a doua. ”Știți ce-mi place cu adevărat? Îmi place inflația”. În SUA, războiul din Golf a făcut ca inflația să depășească 4%. Prețul energiei este cu 23% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Carburanții sunt cu 40% mai scumpi în SUA.