Salonul de Carte de la Torino

“Salonul Internaţional de Carte” de la Torino, desfăşurat între 8 şi 12 mai, a însemnat cinci zile pline de întâlniri cu romancieri, istorici, filosofi. Criza domină încă, dar Salonul de Carte, la această ediţie, s-a dovedit a fi o realizare, având ca oaspeţi internaţionali de la Frans de Waal la Jean Clair, de la Douglas Hofstadter la Ramin Barhami, de la George Soros la Fernando Savater. O temă ambiţioasă, “Binele” a fost declinată în sensurile cele mai semnificative de către literaţi, filosofi, istorici, având-o ca gazdă pe Susanna Tamaro. Salonul a fost deschis de Ministrul Culturii, Dario Franceschini.

Este pentru prima dată când Sfântul Scaun ca Ţară de Onoare are un pavilion important, coordonat de Cardinalul Gianfranco Ravasi. Problema fundamentală a fost raportul istoric al Bisericii şi Pontificatului cu cărţile şi artele. “Le parole del Papa” (Cuvintele Papei) a fost tema întâlnirii. După masa rotundă moderată de Părintele Antonio Spadaro, Secretarul de Stat al Vaticanului, a avut loc un dialog incitant între ziarişti asupra obiectivelor reformei iniţiate de Papa Francesco, subliniindu-se interesul pe care lumea de azi îl are pentru cărţile religioase.

Un numeros public a venit sa achiziționeze cărți

O altă temă care a strâns un numeros public a fost cea axată pe revoluţia Papei Francesco asupra comunicării globale, prezentându-se volumul “Adevărul este o întâlnire”. S-a evidenţiat faptul că librăriile pot fi un fel de templu laic, unde, prin cultură, e posibil de a trăi o dorinţă profundă a spiritualităţii.

Între altele au fost expuse manuscrisele originale ale “Infernului” din “Divina Commedia” a lui Dante, cu ilustraţiile lui Sandro Boticelli, şi o “Iliada” a lui Homer în limba greacă, o scrisoare datată 10 august 1848, trimisă de Carlo Alberto, regele Sardiniei, Papei Pius al IX-lea, o alta datată 8 septembrie 1870, cu autograful lui Vittorio Emanuele, către Papa Pius al IX-lea. Printre alte fragmente memorabile s-au evidenţiat şi emisiunile filatelice şi numismatice ale Vaticanului, extraordinarele comori ale Varticanului, care au ilustrat “Stanze della Segnatura”, dar şi volume inedite cum ar fi “Capela Sixtină”. Dialogurile au fost axate pe teme ca intoleranţa, deriva economiei globale, sărăcia în lume şi sărăcia Bisericii, lipsa locurilor de muncă pentru tineri şi criminalitatea organizată, problemele emigranţilor şi ale refugiaţilor…

După ce anul trecut Regiunea de Onoare a fost Calabria, acum a venit rândul Veneţiei, cu o selecţie de autori din secolul XX, prezentată de criticul literar Domenico Scarpa.

Au fost abordate întrebări precum: Până unde se întind frontierele eticii în viaţa privată? În ce măsură acestea s-au schimbat? Cum a evoluat mentalitatea colectivă? Dar întrebarea care a stat ca un laitmotiv în aceste zile a fost: Ce facem în celelalte 360 de zile ale anului? Şi aceasta pentru că, potrivit datelor statistice, numărul cititorilor a scăzut în 2013 de la 46 la 43%. Citesc mai mult femeile (49,9%) decât bărbaţii (36, 4%). S-a estimat că persoanele care citesc în medie cel puţin o carte pe lună reprezintă 13,9%.

În acest an s-au sărbătorit 50 de ani ai Casei Editoriale “Adelphi” şi 100 de ani de la naşterea lui Mike Bongiorno. Au fost nenumărate reflecţiile asupra centenarului Primului Război Mondial, încredinţate istoricului Giovanni De Luna. A fost prezentat şi volumul “Un romanzo di carta” al lui Roberto Moisio, care construieşte aventura acestui Salon al Cărţii, început în 1987.

O serie de întâlniri gândite de Luca Beatrice şi Luigi Mascheroni, intitulate “Suflete de dreapta”, s-au dovedit deosebit de incitante. Nu putea să lipsească nici «Bookstock village», un pavilion dedicat tinerilor, cu ciclul “Europa la 16 ani”. Tot pentru tineri, s-a remarcat secţiunea “Adoptă un scriitor”. Un amplu spaţiu a fost acordat fanteziei, pentru copii până la 6 ani, existând o zi în care, în pieţe, au fost distribuite cărţi gratuit. S-a propus şi s-a decis să fie un concurs între oraşe, intitulat “Oraşele cărţii”. A debutat “Aria Startup”, dedicată serviciilor inovative.

Dialog între cititori și scriitori

Pavilionul s-a axat la această ediţie pe “Book to the future”, sectorul rezervat publicaţiilor digitale şi tehnologiilor de ultimă oră, în timp ce, în cadrul secţiunii “Incubatore”, au fost prezentate casele editoriale noi.

Între oapeţii de la această ediţie să amintim: Manuel Agnelli, Altan, Corrado Augias, Stefano Bartezzaghi, Stefano Benni, Enzo Bianchi, Claudio Bisio, Pietrangelo Buttafuoco, Mario Calabresi, Massimo Cacciari, Luciano Canfora, Elena Cattaneo, Aldo Cazzullo, Jean Clair, Gherardo Colombo, Francesca Comencini, Carlo Cracco, Philippe Daverio, Giancarlo De Cataldo, Francesco De Gregori, Juan Carlos De Martin, Vittorio Feltri, Giuliano Ferrara, Giovanni Lindo Ferretti, Goffredo Fofi, Alan Friedman, Luciano Gallino, Stefania Giannini, Fabrizio Gifuni, Giulio Giorello, Gipi, Massimo Gramellini, Aldo Grasso, Francesco Guccini, Robert Harris, Joe R. Lansdale, Bjorn Larsson, Serge Latouche, Luciana Littizzetto, padre Federico Lombardi, Claudio Magris, Valerio Vito Mancuso, Francesco Mandelli, Massimo Manfredi, Dacia Maraini, Michela Marzano, Ezio Mauro, Steve McCurry, Michela Murgia, Aldo Nove, Piergiorgio Odifreddi, Andrea Orlando, Ferzan Ozpetek, il cardinale Pietro Parolin, Piero Pelù, Antonio Pennacchi, Carlo Petrini, Francesco Piccolo, Alessandro Preziosi, il cardinale Gianfranco Ravasi, Matteo Renzi, Luca Ricolfi, Stefano Rodotà, Clara Sánchez, Eugenio Scalfari, Tiziano Scarpa, don Ermis Segatti, Luis Sepúlveda, Michele Serra, Vittorio Sgarbi, George Soros, Gian Antonio Stella, Gian Maria Testa, Marcello Veneziani, Gustavo Zagrebelsky, Zerocalcare.

Lingotto Fiere, unul dintre pavilioanele în care are loc Salonul Cărții

Spiritualitate, artă, muzică, filosofie. A fost greu de ales între cele peste 350 de întâlniri din care spicuim cea cu filosoful şi economistul francez Serge Latouche, întâlnirea cardinalului Gianfranco Ravasi cu Claudio Madri, cu scriitorul texan Joe Lansdale, cu pionierul inteligenţei artificiale, scriitorul şi filosoful Douglas Hofstadter, cu omul politic, jurnalistul şi scriitorul Eugenio Scalfari, cu ministrul Andrea Orlando…

S-a remarcat, de asemenea, “Salonul Off”, cu sute de evenimente, proiectate între străzile şi cartierele din Torino, atât în centru cât şi la periferie, urmărind valorizarea locurilor în care cartea poate juca un rol important: şcoli, biblioteci, librării, muzee, teatre, spitale, biserici, dar şi diverse galerii, pieţe, parcuri şi grădini. Aşa încât au fost peste 200 de locuri care au găzduit mai mult de 500 de întâlniri cu autori, spectacole teatrale, concerte, dezbateri, aperitive literare. Dar vedeta a fost poezia, de la tema mistică la cea spirituală.

Un loc important l-au ocupat editorii independenţi, denumiţi şi “Homo Faber”.

Un spaţiu de peste 400 de metri pătraţi a fost dedicat gastronomiei, fiind etalate specialităţi din zona Piemonte, în “Casa Cook Book” a Pavilionului 2. Printre mesele cu specialităţi şi celebrele vinuri s-au putut auzi concertele rock, dar a fost programată şi lansarea unor numeroase cărţi de specialitate, ca aceea prezentată de Angelo Gaja, marele “senior al vinului”, sau cea a “Mammei Licia”.

Standul Editorilor

Pavilionul Cook Book

Unul dintre pavilioanele tematice

“Semnale pozitive: România la Salonul de Carte” de la Torino, ediţia 2014

România a fost reprezentată la Torino, pentru al şaselea an consecutiv, cu un stand naţional şi un program bogat de evenimente, organizate de Institutul Cultural Român prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. În consonanţă cu tema ediţiei din acest an a Salonului – “Il Bene” (Binele), tema standului românesc a fost “Segnali positivi: La Romania al Salone del Libro 2014” (Semnale pozitive: România la Salonul de Carte 2014).

Programul primei zile a inclus o întâlnire cu Vasile Ernu, invitat al organizatorilor Salonului de la Torino, cu tema “Tangram. Europa la 16 ani”, prezentarea albumului de fotografie “La Romania. Le orme del tempo” de Marco Sitran (“Heliar Books”), eveniment organizat în colaborare cu Biroul Naţional pentru Turism al României de la Roma, şi o dezbatere cu tema “Clasici ai literaturii române: Emil M. Cioran şi Benjamin Fondane” – pornind de la volumele “Emil M. Cioran, Il nulla. Lettere a Marin Mincu” (1987-1989), Emil M. Cioran, “L’intellettuale senza patria” (“Mimesis”) şi Benjamin Fondane, “Vedute” (“Joker”) cu participarea editorilor Irma Carannante şi Giovanni Rotiroti.

Italia a introdus printre manifestările organizate în cadrul acestui mare eveniment dedicat cărţii şi patru întâlniri în care România este în centrul atenţiei.

De remarcat, cea intitulată “Eterna reîntoarcere a lui Mircea Eliade”, în care au fost lansate volumele “A proposito di Mircea Eliade. Le forme della Tradizione e del Sacro” în traducerea lui Giovanni Casadio şi Pietro Mander, şi “Mircea Eliade e la Tradizione. Tempo, mito, cicli cosmici” de Lara Sanjakdar.

S-a derulat şi masa rotundă “O altă Europă. România lui Eliade şi Cioran”.

“A proposito di Neagu Djuvara, La guerra dei settantasette anni (1914-1991) e le premesse dell’egemonia americana”, traducere de Alexandru Macadan, şi “La Romania comunista – un naufragio pianificato” precum şi volumele lui Lucian Boia, “La fine dell’Occidente? Verso il mondo di domani”, în traducerea Clarei Mitola şi “Le trappole della storia. L’elite intellettuale romena tra il 1930-1950”, tradus de Stefano Ferrari, au făcut obiectul unei alte întâlniri..

Emoţionantă a fost conferinţa intitulată “Nina Cassian, ultima modernistă a Europei”, cu un video-interviu realizat cu poeta după filmul documentar “Noi, românii, în lume” de Maria Ştefanache, completată de un dialog între Anita N. Bernacchia, Ottavio Fatica, Giorgio Pinotti, Maria Ştefanache

De asemenea, au fost lansate cărţile „La mattina di un miracolo”, de Bujor Nedelcovici, „Bambini, nemici del popolo”, de Lăcrămioara Stoenescu şi volumele Micaelei Ghiţescu, „Tra oblio e memoria”, şi Marianei Marin, “Zestrea de aur”.

De un interes deosebit s-a bucurat în rândul publicului volumul “Moartea unui dansator de tango” (“Morte di un ballerino di tango”), de Stelian Tănase, tradus în limba italiană de Mauro Barindi, apărut la editura “Atmosphere Libri” şi catalogat ca un “roman de respiraţie dickensiană”. Bucureştii anilor 1940 formează scena pe care evoluează Gogu Vrabete, un personaj picaresc-balcanic de la periferia Capitalei, care visează să devină dansator de tango. “Stelian Tănase, cu un limbaj tăios, inventează o istorie diabolică, între sex şi violenţă, între ură şi dragoste, între şmecherie şi ingenuitate, ingredientele unui cocktail perfect pentru un roman surprinzător”, amintea traducătorul.