Sărăcie severă. România, performanță tristă în UE

Conform unui raport recent al Erste Bank, România are cea mai ridicată rată de sărăcie materială şi socială severă din Uniunea Europeană.

Cu 17,2% din populaţie aflată în această situație, suntem înaintea Bulgariei (16,6%) şi Greciei (14,0%).

Deprivarea materială şi socială implică incapacitatea de a avea acces la bunuri, servicii sau activităţi considerate esenţiale pentru o viaţă decentă.

Decalajul uriaş se vede prin comparația cu alte țări unde situați este diferită

• Slovenia are o rată de 1,8% de deprivare materială şi socială severă
• Croaţia – 2,0%
• Polonia – 2,3%
• Cehia – 2,5%.

Pe segmentul copiilor, situaţia este şi mai gravă

• în România, în 2024, 33,8% dintre copii erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială  (conform  Eurostat). România a înregistrat totodată cea mai mare scădere între ani – circa 5,2 puncte procentuale – dar rămâne pe loc fruntaş la vulnerabilitate în rândul ţărilor UE.
• În UE per total, procentajul copiilor sub 18 ani aflaţi în risc este de 24,2%.

Tinerii (15-29 ani), o categorie deosebit de vulnerabilă

În 2024, rata de deprivare materială şi socială severă pentru această grupă de vârstă

• în UE este de 5,8%
•  în România  14,7%

Există şi diferenţe regionale şi urbane/rurale semnificative

• 40–45% de risc de sărăcie sau excluziune în zonele rurale şi regiunile mai puţin dezvoltate (Sud-Est, Sud-Vest Oltenia)
• în jur de 12,3%  în  regiunea Bucureşti-Ilfov

În ceea ce priveşte populaţia generală, peste un sfert dintre români sunt afectaţi de cel puţin unul dintre factorii de risc: venit sub prag, lipsă severă materială/socială sau gospodărie cu intensitate de lucru scăzută, în condițiile în care  România a raportat în 2024 o rată AROPE (riscul de sărăcie sau excluziune socială) de 27,9%.