Sărbătorirea Marii Uniri se aproprie. Spre a-și manifesta respectul pentru eroii căzuți la datorie și pentru a celebra nouăzeci de ani de la întemeierea radiofoniei, personalități marcante ale armatei, importanți istorici și distinși profesori universitari, au luat parte în data de 11 octombrie 2018, în cadrul Cazărmii Istorice FORT 3 OTOPENI, la Sesiunea de Comunicări Științifice, „ARMATA ROMÂNĂ ȘI MAREA UNIRE”.
Primirea invitaților s-a făcut începând cu orele 09:00. Alocuțiunea de deschidere a fost ținută de Gl.mr.(r) Ion Cerăceanu, ulterior Col.(rtr) Prof.univ.dr. Petre Otu, director adjunct al ISPAI a readus în atenția celor prezenți, pe scurt, „Rolul Armatei Române pentru Înfăptuirea Marii Uniri”, care a sprijinit ferm acțiunile politico-diplomatice şi militare ale Guvernului României, din perioada anilor 1914-1916, pentru desăvârşirea procesului de făurire a statului naţional unitar român. În aceşti ani s-a intensificat procesul de instruire a tinerilor recruţi şi a rezerviştilor, prin desfăşurarea unor exerciţii, aplicaţii şi manevre militare pe terenurile de instrucţie din unităţi şi în zonele viitoarelor acţiuni de luptă probabile.
Col.(rtr) prof.univ.dr. Ion Giurcă a oferit informații despre acțiunile armatei române în Basarabia, Bucovina și Transilvania pentru apărarea hotărârilor istorice de unire cu Țara. Dl. căpitan Mircea Stoica a oferit o frumoasă reconstituire a uniformei unui căpitan de armată din Primul Război Mondial.
Soldații români, în momentele în care dorul de casă și de familie le măcina gândurile, câțiva dintre ei, au ales să-și aștearnă gândurile pline de angoasă pe hârtie. Un astfel de exemplu a fost adus în atenția publicului de către Gl. Mihail Ionescu, în cadrul evenimentului științific, făcându-se public și volumul de poezii publicate postmortem ale sublocotenentului mort în Irak. Precum scria Emil Cioran în „Îndreptar pătimaș”, „Oamenii sufăr de viitor, se reped în viață, fug în timp, caută. Și nimic nu mă doare mai mult decât ochii lor căutători, zadarnici, dar lipsiți de zădărnicie. Eu știu că totul e final, că există doar o clipă, fiecare clipă, că pomul vieții e răbufnirea de veșnicie, reversibile în actele ființei”.
Gl.mr.(r) Ion Cerăceanu, președintele Asociației „Pro-Muzeum’’, a prezentat un manuscris inedit – „Jurnalul de amintiri”, acela al savantului român Emil Giurgea privind organizarea serviciului radiotelegrafic (T.F.F.) în România (august 1914): „În august 1914 a început războiul franco-german după asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand, la Sarajevo. Austro-Ungaria fiind în alianță cu Germania, firele telegrafice au fost întrerupte. Cablul Constanța-Constantinopol a fost, de asemenea, întrerupt, Turcia fiind în alianță cu Germania.
Dl. C. Blondel, Ministrul Franței în România, și Dl. Căpitan Pichon, atașul militar al Franței erau foarte îngrijorați de ceea ce se petrece în Franța, deoarece, de o săptămână, nu mai știau nimic despre luptele de pe frontul franco-german și zvonurile ce se acreditau că trupele germane s-ar apropia de Paris. Dl. Căpitan Pichon care știa că posed în laborator diverse accesorii cu cari aș putea face o instalație de recepție audio, m-a rugat din partea D-lui Ministru Blondei să instalez cât de curând o recepție spre a putea primi comunicatele de presă de la Stațiunea de la Turnul Eiffel. Cum Dl. Prof. Coculescu, Directorul Observatorului Astronomic și Meteorologic, mă rugase de mult să montez o recepție Radio pentru primirea radiotelegramelor meteorologice și ce transmiteau ora, am instalat chiar în aceea zi o recepție cu antenă provizorie.
Am primit imediat următorul Buletin de presă de la Paris: «Grande bataille à Charleroi. Nancy toujours occupè Frqnçais». Când s-a aflat la București că luptele sunt în Belgia și că trupele germane n-au pătruns în Franța, s-a convocat a doua zi Consiliul de Coroană la Palatul Regal pentru a lua o hotărâre cu privire la poziția României față de evenimentele în curs.
În scop de a face o instalație complectă, peste câteva zile, am cerut D-lui Ministru A. Constantinescu și D-lui Istrati să mă autorizeze a instala aparatele de recepție în localul Culei din Parcul Carol. Am instalat o antenă mare cu mai multe fire între Turnul Țepeș și Cușă și am primit în foarte bune condițiuni toate emisiunile posturilor mari din Europa. […] După puține zile, postul a fost instalat în localul Culei, din Parcul Carol, și am instalat corespondența cu posturile de pe monitoare și cu stațiunile din Țiglina (Galați) și Constanța (Port)”.
Ne credem tineri sub soare și curând ne pomenim fără vârstă; toate vârstele fug și rămânem neființe… Timpul nu ne pune întrebări, doar acționează. În curând se vor împlini 90 de ani de la înființarea Radiodifuziunii Române, mai exact pe 1 noiembrie 2018. Dr. Carmen Ionescu, directorul Agenției de presă Rador, a prezentat câteva informații istorice despre radio. Georges Duhamel, medic și scriitor francez, afirma următoarele, profund marcat de această invenție încă de la începuturile ei: „Radio este o descoperire surprinzătoare şi minunată. E de ajuns să deschidem ochii şi urechile pentru a constata că această descoperire a transformat viaţa omului”.
A urmat ca Gl.Bg.(r) prof. univ.dr. Răduț Bîlbîie, vicepreședintele Asociației Române de Istorie a Presei, să prezinte pe scurt câteva detalii despre radiofonia militară. Pornind de la mesajele atât de utile familiilor despre soldații din timpul Războiului Mondial până la reportajele și interviurile despre integrarea României în Alianța Nord Atlantică, s-au adunat ani de viață și istorie comună a Armatei și a Radioului. Cu ajutorul unor emisiuni militare de radio ca „Ora Armatei”, au fost oferite publicului larg informaţii despre pregătirea pentru luptă a comandamentelor, statelor majore şi unităţilor, despre măsurile de transformare şi modernizare a organismului militar şi participarea la misiuni în ţară şi în străinătate.
Conf.univ.dr. Rodica Ursu, reprezentanta editurii EURODIDACTICA, a făcut realizabilă expoziția de cartografie CENTENARUL MARII UNIRI, iar autorul col.(r) Cătălin Dascălu, secretarul Asociației „Pro-Muzeum”, a făcut publică lansarea de carte „Telecomunicațiile și numismatica”. Alături de Gl.mr.(r) Ion Cerăceanu, domnul Dascălu a făcut și prezentarea documentarului istoric „Un regiment pentru istorie”.
Spre finalul evenimentului științific a fost prezentată și lucrarea de artă plastică, „Armata română în flăcări”, în vederea achiziționării prin colecta publică pentru patrimoniul muzeului. Pictura a fost găsită în piața de artă de Marius Marian Șolea, colecționar de artă. Din punctul de vedere al domnului Valeriu Tănase, directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei, lucrarea prezentată ar aparține primei părți a secolului trecut. Tabloul este lipsit de semnătura artistului, a celui care pare să fi fost martor ocular la evenimentul transpus pe pânză. După o examinare atentă a tehnicii, a culorilor și a simbolului pe care le deține „Armata română în flăcări”, Stoica Dumitrescu pare a fi artistul care a creat lucrarea de artă, a afirmat domnul Valeriu Tănase.
În cadrul sesiunii „ARMATA ROMÂNĂ ȘI MAREA UNIRE” s-a vizitat „Muzeul Comunicațiilor și Informaticii”, urmând ca momentul să fie imortalizat printr-o fotografie de grup. Servirea unei rații de hrană de campanie, specifică anilor 1916-1918, a reprezentat momentul de socializare din încheierea evenimentului științific derulat în cadrul Cazărmii Istorice FORT 3 OTOPENI.
Centrul 48 Comunicații și Informatică Strategice, Muzeul Comunicațiilor și Informaticii – Filială a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” și Asociația „Pro-Muzeum”, în parteneriat cu Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, S.C. EURODIDACTICA, Agenția „RADOR” și Asociația Română de Istorie a Presei sunt cei care au făcut tot posibilul ca sesiunea de comunicării științifice „ARMATA ROMÂNĂ ȘI MAREA UNIRE” să aibă loc.
Eugenia-Mihaela Miulescu
Adminn: De unde toleranta nemarginita fata de aberatiile insultatoare ale celui ce-si spune mare urs, mereu si mereu aceleasi si in acelasi ton? Nu aceeasi bunavointa o aveti si fata de raspuns.