Scandalul legii terenurilor: Şi dacă olandezul îi vinde ungurului terenul achiziţionat în România?

Crin Antonescu desfiinţează teoria lui Traian Băsescu potrivit căreia în legea privind achiziţia de terenuri trebuie stipulat că un cetăţean străin poate cumpăra în România atât teren cât poate cumpăra şi un cetăţean român în ţara respectivă.

Prezent marţi seară într-o emisiune la Realitatea TV, Antonescu a întrebat retoric ce se întâmplă în situaţia în care un olandez cumpără, spre exemplu, zece hectare de teren în România, potrivit prevederii lui Băsescu, iar apoi vinde mai departe unui ungur terenul achiziţionat în ţara noastră.

După ce a cerut reexaminarea legii privind achiziţia de terenuri, dând liber la cumpărarea de terenuri fără oprelişti de către străini, Traian Băsescu a transmis marți Parlamentului o completare la cererea sa de reexaminare asupra legii.

„Am mai transmis astăzi o observaţie care, pe fond, spune cam aşa: în România se vor putea cumpăra terenuri agricole, terenuri în extravilan de către orice persoană fizică similar cu dreptul românilor de a cumpăra teren în ţara de origine a celui care vrea să cumpere. Adică, sunt ţări care nu au restricţie, cum ar fi Olanda. Acolo oricine, orice cetăţean român dacă are bani şi convinge pe cineva, poate să cumpere cât pământ vrea. Dau un exemplu. Nu ştiu dacă Olanda într-adevăr nu are nicio limită. Mergi în Ungaria, ai voie să cumperi doar un hectar de pământ, dacă eşti cetăţean străin. Foarte bine. Olandezul poate să cumpere în România la fel cum românul poate cumpăra în Olanda, iar cetăţeanul din Ungaria poate cumpăra în România, la fel cum poate cumpăra românul în Ungaria. Mi se pare echitabil. Iar la ţările care au restricţii la cumpărare pământ au restricţie şi în România. Dacă cetăţeanul român nu poate cumpăra în ţara X, nici cetăţeanul ţării X nu poate cumpăra în România. Cred că va fi foarte greu pentru Comisia Europeană să ne pună în situaţia de infringement atâta timp cât aplicăm condiţii similare cetăţenilor din statele UE cu cele care sunt aplicate cetăţenilor români în statele membre”, a declarat Băsescu marţi seară la Palatul Cotroceni.

Liderul PNL nu crede însă că astfel este rezolvată problema, deoarece cetăţeanul străin care a cumpărat teren în România, potrivit prevederii sugerate de Băsescu, îl poate vinde mai departe unui alt cetăţean străin, care nu avea dreptul să cumpere acel teren direct de la români. Antonescu a spus că problema acestei legi va fi rezolvată „cât mai urgent” de Parlament.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat agenţiei Mediafax că este surprins de faptul că preşedintele Traian Băsescu cere abia acum unele modificări ale Legii de vânzare a terenurilor agricole către persoanele fizice, deşi aceasta a fost prezentată în dezbatere publică din septembrie.

„Legea a fost în dezbatere publică încă din 3 septembrie 2013, am primit observaţii scrise de la consilierul prezidenţial, deci preşedintele şi consilierii săi au avut acces la acest proiect de lege, dar unele observaţii văd că le face abia acum” , a spus ministrul Constantin.

În opinia sa, legea trebuia promulgată chiar dacă avea unele „imperfecţiuni” cauzate atât de faptul că a trebuit să fie făcută urgent, cât şi de unele modificări aduse în Parlament. Ministrul a adăugat însă că, în pofida acestor mici probleme, actul normativ favoriza cetăţenii români, fermierii, comunitatea locală.

„După ce legea era promulgată, puteam modifica rapid micile imperfecţiuni”, a explicat ministrul.

El consideră că Guvernul a făcut şi va face tot ce se poate ca prin această lege să fie protejat interesul naţional, dar arată că este imposibil ca pentru cetăţenii europeni să fie aplicată o măsură similară cu cea pe care statele acestora o aplică cetăţenilor români.

„În acest sens, Ministerul Agriculturii a venit cu actul normativ prin care dăm posibilitatea românilor, celor din comunităţile locale, să aibă drept de preempţiune la terenul dat spre vânzare. Însă, preşedintele introduce azi o nouă teză prin care ar trebui să spunem în lege o chestiune imposibilă din punct de vedere legislativ. Asta ar însemna să transpunem în legislaţia românească procedurile celorlalte 27 de stat ale UE”, a precizat Constantin.

El a subliniat şi faptul că preşedintele Traian Băsescu a fost cel care a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, reprezentând documentul prin care România şi-a asumat inclusiv liberalizarea pieţei funciare.

„Preşedintele cred că este primul vinovat că s-a liberalizat piaţa funciară la 1 ianurie 2014, pentru că dânsul a semnat Tratatul de aderare, în 2005”, a spus Constantin.

Parlamentul urmează să se voteze din nou în perioada următoare legea terenurilor care a încins spiritele între Guvern, Parlament şi Traian Băsescu.