Ce vrea șefa ÎCCJ în legătură cu protocoalele

Preşedinta ÎCCJ Cristina Tarcea a spus, marţi, în plenul CSM, că ar trebui lămurite mai multe aspecte cu privire la activitatea sistemului judiciar, printre care existenţa ofiţerilor acoperiţi, protocoalele cu SRI şi arhiva SIPA, propunând ca CSM să facă mai multe solicitări în acest sens.

Tarcea susţine că, referitor la protocoalele din justiţie cu SRI, CSM ar putea cere desecretizarea şi să ia măsuri în consecinţă.

„Există constituită în Parlament, comisia aceea specială care se ocupă de activitatea SRI în care s-ar fi dat anumite date și informații privind existența protocoalelor și relațiilor procurorilor, judecătorilor, magistraților cu case conspirative. Dacă există aceste informații, ele să fie desecretizate, să solicităm noi desecretizarea acestora și să fie transmise CSM pentru a dispune în consecință. Dacă informațiile difuzate în spațiul public sunt real, urmează să luăm măsurile care se impun, sancționarea acestor aspecte. Dacă nu sunt reale, cred că este cazul să ne prevalăm de obligația noastră legală de apărare a independenței justiției. Cu privire la protocoale, în afară de aceste informații pe care le putem solicita de la această comisie specială, cred că mai există structuri și membrii ai corpului magistraților, există și instrumente specifice pe care le putem folosi pentru a clarifica această problemă”, a declarat Cristina Tarcea la CSM.

În opinia judecătoarei, este importantă legalitatea acestor documente, aspecte care ar putea fi verificate de Inspecţia Judiciară, fără a fi desecretizate.

„Pe mine, la această oră, nu ma interesează neapărat declasificarea acestor protocoale. Mă interesează dacă aceste protocoale există, de către cine e au fost încheiate, data la care au fost încheiate, legalitatea lor, persoanele care le-au încheiat și le-au semnat și dacă au fost sau nu innoite. Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare față de desecretizare, ar putea fi soluționate de Inspecția Judiciară. Din câte știu eu, în cadrul Inspecției Judiciare, există judecători, procurori care au acces la informații clasificate și popt rezolva aceste probleme. Din câte știu eu, protocolul este un acord de voință și până nu când nu știm ce acorduri de voință și de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur și simplu ideea desecretizării în spațiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este și de datoria noastră să solicităm instituțiilor noastre desecretizarea.

Tarcea a precizat că ar trebui lămurită şi problema arhivei SIPA, cerând şi rezultate de la comisia parlamentară constituită în acest sens, dar şi informaţii Ministerului Justiţiei.

„SIPA este un subiect a apărut, a ţinut prima pagină a ziarelor o grămadă de timp, s-au luat nişte măsuri superficiale, dar nu ştim ce s-a mai întâmplat. Subiectul a murit subit. De aceea, eu cred că este cazul să solicităm Ministerului Justiţiei date privind hotărârea Guvernului 410/2010, date privind modul de organizare şi de funcţionare a Comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA. Să ni se comunice dacă această Comisie a acţionat potrivit calendarului şi competenţelor stabilite prin Hotărârea de Guvern. Cu privire al acelaşi subiect, din câte ştiu a fost înfiinţată şi o comisie parlamentară, comisie de anchetă privind arhiva SIPA a cărei activitate eu mare lucru nu am auzit. Cred că este cazul să cunoaştem şi care sunt rezultatele activităţii acestei comisii şi dacă s-au depistat dovezi, informaţii privind activitatea de judecată, privind statutul judecătorului. Eu cred că este cazul ca aceste informaţii aflate în posesia comisiei acesteia să fie transmise CSM pentru a lua măsurile care se impun. Dacă se impune, cred că se impune şi desecretizarea acestor informaţii, dacă ele au cumva caracter secret”, a completat preşedintele ÎCCJ.

Cristina Tarcea a precizat că ar trebui ca CSM să solicite CSAT verificarea declaraţiilor magistraţilor cu privire la colaborarea cu serviciile de informaţii.

„Tema ofiţerilor acoperiţi. (…) cred că trebuie să o rezolvăm. Şi această temă poate fi rezolvată foarte simplu. Potrivit dispoziţiilor articolului 7 din legea 303, orice magistrat are obligaţia de a da o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din acelaşi articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate să verifice veridicitatea cestor informaţii. A mai fost o discuţie în CSM pe tema aceasta mai demult, în urmă cu câţiva ani, din păcate nu ştiu să se fi ajuns la o rezolvare concretă a acestui aspect. Prin urmare, cred ă ar trebui să solicităm CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete”, a spus magistratul în plenul CSM.