Șefii incompatibili din companiile de stat vor fi demiși

Guvernul României se află în fața unei provocări majore după ce Comisia Europeană a decis să suspende plăți semnificative din fondurile destinate țării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Această decizie vine ca urmare a descoperirii unor probleme grave în numirea și menținerea în funcții a unor șefi din companiile de stat din domeniile Transporturilor și Energiei, care au fost considerați incompatibili din cauza conflictelor de interese. În contextul acestui impas, surse guvernamentale citate de Economedia au anunțat că persoanele implicate, dacă nu își vor prezenta demisia de bunăvoie, vor fi demiși de către Guvern.

Situația este una delicată, deoarece în joc sunt fonduri esențiale pentru realizarea unor proiecte strategice, iar aproximativ 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR au fost suspendate. În plus, nu mai puțin de 20 de persoane din companii-cheie, precum CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, sunt vizate de aceste acuzații de incompatibilitate și conflict de interese. Surse guvernamentale au confirmat pentru Economedia că demiterile sunt iminente, în special pentru cei care refuză să își prezinte demisia sau nu doresc să ajungă la un consens pentru renunțarea la funcție. Trei persoane au demisionat deja din cadrul CNIR și Metrorex, însă Guvernul anticipează că va fi nevoie de măsuri mai ferme pentru restul.

Fondurile PNRR, suspendate din cauza conflictelor de interese și a neregulilor în numirea șefilor din companiile de stat

Decizia Comisiei Europene de a suspenda o parte semnificativă din fondurile destinate României prin PNRR are la bază multiple nereguli identificate în procesul de selecție și numire a liderilor din companiile de stat, în special în domeniile cheie ale infrastructurii și energiei. Din suma totală de 1,1 miliarde de euro suspendată, 300 de milioane sunt legate de numirile defectuoase din sectorul energetic. Într-un raport anterior, Economedia a detaliat modul în care influențele politice au jucat un rol crucial în aceste numiri, afectând credibilitatea și funcționarea unor companii strategice pentru România.

Pe lângă sectorul energetic, 20 de milioane de euro au fost suspendate din cauza problemelor legate de numirea șefilor în companiile din transporturi, precum CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Principala problemă semnalată de Comisia Europeană este faptul că, în unele cazuri, membri ai comitetelor de nominalizare și remunerare au avut acces la informații privilegiate și au fost avantajați în candidaturile lor pentru funcții de conducere, încălcând astfel normele de transparență și corectitudine impuse de Bruxelles.

Guvernul caută soluții legislative urgente pentru deblocarea fondurilor

Confruntat cu această criză, Guvernul României se pregătește să adopte o serie de măsuri legislative urgente pentru a răspunde cerințelor stricte ale Comisiei Europene și pentru a debloca fondurile PNRR. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Economedia că Guvernul lucrează la un pachet legislativ menit să modifice actualul cadru normativ în privința procedurilor de numire și selecție a șefilor din companiile de stat. Acesta a subliniat că este necesară o accelerare a procesului de reformă, în special pentru a respecta termenii scrisorii primite de la Comisia Europeană, care impune condiții clare pentru deblocarea fondurilor.

„Lucrăm la soluții de amendare a cadrului legislativ actual pentru a ne conforma solicitărilor din scrisoarea Comisiei. Anticipăm un calendar accelerat de rezolvare a acestor probleme pentru a le soluționa pe termen lung. Vom face tot ceea ce este necesar pentru a îndeplini jalonul”, a declarat ministrul Burduja.

Unul dintre principalele aspecte avute în vedere este schimbarea procedurilor de selecție pentru funcțiile de conducere din companiile de stat. În prezent, aceste selecții sunt gestionate la nivelul companiilor, însă Guvernul intenționează să transfere acest proces la nivelul autorităților publice tutelare, precum Ministerul Transporturilor sau Ministerul Energiei, sau către super-agenția AMEPIP. Această schimbare ar reduce riscul de conflict de interese și ar oferi o mai mare transparență în procesul de numire.

De asemenea, surse guvernamentale au menționat că este analizată introducerea votului cumulativ în companiile de stat cu probleme, ceea ce ar permite acționarului majoritar (statul) să demită întregul consiliu de administrație, directorat sau consiliu de supraveghere, dacă se constată nereguli grave. Totuși, această măsură are și riscuri, întrucât poate duce la acțiuni în instanță din partea celor care vor fi demiși, inclusiv din rândul celor care nu au fost implicați direct în procesul viciat de selecție.

Un viitor incert pentru liderii din companiile de stat

Neregulile semnalate de Comisia Europeană nu reprezintă doar o problemă punctuală pentru Guvernul României, ci scot la iveală un sistem deficitar de gestionare a companiilor de stat, marcat de influențe politice și lipsa de transparență.

Deși Guvernul a adoptat o poziție fermă și s-a angajat să implementeze rapid reforme, situația rămâne tensionată, iar impactul pe termen lung asupra acestor companii este încă neclar.

Pentru România, fondurile PNRR sunt esențiale nu doar pentru redresarea economică post-pandemie, ci și pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea sectorului energetic. Suspendarea acestora reprezintă o lovitură majoră, care pune în pericol implementarea unor proiecte critice.