Paul Anghel, șeful Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), consideră că recuperatorii de creanțe se comportă ca niște cămătari și face apel printr-o postare pe Facebook la prietenii săi virtuali să vină cu idei pentru eliminarea prin lege a oprimării sau abuzării debitorului.
Acesta vine cu o propunere de articol ce va fi inclus în viitorul act normativ. „Recuperatorii de creanțe se comportă ca niște cămătari și având în vedere vidul legislativ în materia aceasta pregătim un act normativ care sa reglementeze activitatea din care va citez:
<<Art. …. – (1) Prestatorul de servicii de recuperare debite sau serviciul intern de colectare nu poate utiliza, în activitatea sa, tehnici care să determine hărțuirea, oprimarea sau abuzarea debitorului>>”. Apoi le solicită tuturor celor de pe Facebook să îl ajute:
„Vă rog să comentați sau dacă ați avut experiențe cu recuperatori de creanțe să îmi dați idei care vor contribui la o protecție adevarată a debitorilor consumatori”.
Unul dintre prietenii virtuali îi cere lui Paul Anghel să definească în proiectul de lege foarte clar termenii de hărțuire, oprimare sau abuzare. „Sigur, avem în vedere”, a fost răspunsul șefului ANPC.
O altă persoană susține că în legislația specifică recuperării datoriilor ar trebui interzisă notificarea telefonică întrucât se folosesc tehnici abuzive (amenințări, umilință, sună toată familia, vecinii, etc. Aceasta cere ca în noua lege să fie stipulată doar folosirea notificărilor scrise comunicate la domiciliu. Paul Anghel spune că aceste idei le avea deja în vedere și că prin acest nou act normativ se vor schimba atitudinile recuperatorilor. Un alt amic virtual vine cu două sugestii: Interzicerea apelurilor de la firmele „vizate” în afara intervalului 09:00-18:00 și definirea unui număr maxim de discuții telefonice (ex. 10) după care să se înceteze aceasta formă de comunicare întrucât nu produce rezultate, doar stres.
„De foarte mult bun simț sub o altă formă așa era gândit”, a fost răspunsul lui Paul Anghel. O altă poziție se referă la capacitatea firmelor de presta servicii de recuperare de credite:
„Cred că trebuie bine definită activitatea cu titlu profesional și sancționarea activității în afara titlului profesional. Un capital social minim vărsat ar exclude speculanții din piață. O structură organizatorică impusă care să oblige auditor intern și extern e necesară.
Idem pentru CV-ul conducătorilor. Dacă domeniul de activitate e bine organizat și reglementat prin definiții clare în lege ale profesiei nu vor mai fi posibile hărțuiri și veți avea standarde de referință în activitatea ANPC de control.
Legea nu trebuie să definească doar o practica abuzivă ci să o elimine prin definirea profesiei și a bunelor practici și prin sancționarea nerespectării”. 712.200 de români aveau în luna septembrie 955.900 de credite restanțe la 33 de bănci și 24 de instituții financiare nebancare, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Întârzierile la plată de peste 30 de zile erau de 11,3 miliarde de lei, dintre care mai mult de jumătate pentru credite în valută.
