Aduc în atenție semnificația specială a unei invitații care, fie trece neobservată, fie este tratată cu ironii amare de către adversari.
Este vorba de invitarea lui George Simion ca VIP la festivitatea de investire a celui de al 47-lea Președinte al Statelor Unite, Donald Trump.
Atenție, VIP (Very Important Person) este o invitație specială făcută de Casa Albă după o verificare serioasă din partea Serviciilor Secrete.
Cu atât mai mult cu cât este transmisă unui cetățean străin.
Făcută în calitatea-i de Vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a treia formațiune ca mărime din Parlamentul European și de Președinte al AUR, invitația îl scoate pe Simion și pe AUR din groapa „extremiștilor rusofili” care trebuie eliminați, în care au fost aruncați de establishmentul european și de propagandă Puterii din România.
Și atunci, oare ce justificare vor mai avea cei din alianța „pro-europeană” de la București ca să izoleze un partid pe care Administrația Trump, deci „partenerul nostru strategic”, nu-l consideră extremist sau rusofil?
Ce pretext mai poate fi invocat prin excluderea de la guvernare al celui de al doilea partid parlamentar ca mărime AUR (23%), dar acceptarea în schimb a UDMR (5%) și PNL (13%), ultimile două totalizând împreună sub procentajul AUR?
Eliminarea sau marginalizarea populației reprezentate de AUR, să constituie oare genul de „stabilitate” trâmbițată de actualii guvernanți și de Uniunea Europeană?
Iată cum revenirea lui Trump la conducerea Americii are un prim efect asupra politicii din România.
Iar schimbarea paradigmei politicii românești se poate prăvăli ca o avalanșă în întreaga Europă.
Abia acum, România prin afirmarea suveranității sale, așa cum a făcut-o Donald Trump în discursul de inaugurare, poate influența pozitiv întreaga politică a UE.
Depinde de genul de „stabilitate” pe care-l înțelege clasa politică de la București.
Mircea Popescu
Invitație de la Casa Albă precis n-a fost. 100%. De la Departament de Stat – nici atât. De asemenea, 100%. Și cu asta am epuizat cu instituțiile federale. Rămân biletele cumpărate pe piața liberă. Așa încât aștept cu interes decontul, care sper să fie facut public, cât mai curând: cât a costat sindrofia, cu posibilități de imagine cu unul din fii marelui pisic? Și, mai ales, cine a plătit-o că preopinentului precis n-a fost în stare!