Senatoare de culoare, alegerea lui Biden ca vicepreședinte

După o lungă așteptare, cu nenumărate mistere, Joe Biden, candidatul democrat la alegerile prezidențiale americane de pe 3 noiembrie, și-a anunțat în fine colistiera (parteneră în alegeri):  Kamala Harris, senatoare din statul California. Prin această nominalizare el ia o decizie istorică și confirmă două promisiuni anterioare: este vorba de o femeie, care este de culoare.

„Am marea onoare de a anunța că am ales-o pe Kamala Harris, o apărătoare curajoasă a oamenilor obișnuiți și una dintre cele mai mari servitoare ale statului”, a scris el pe twitter, marți, 11 august. Reacția ei nu a întârziat: „Joe Biden poate reuni americanii, întrucât și-a petrecut viața bătându-se pentru noi. Iar când va fi președinte, el va construi o Americă la înălțimea idealurilor noastre. Sunt onorată să mă alătur lui drept candidată desemnată de partidul nostru spre a deveni vicepreședintă și de a face tot ce trebuie pentru ca el să devină comandantul nostru șef”, a scris ea tot pe twitter.

Kamala Harris a figurat ca favorită pe lista scurtă pe care presa americană a făcut-o evocând această opțiune. De altfel, la puțin timp după ce Biden a dezvăluit public numele ei, principalele agenții de presă și siteurile unor mari publicații occidentale i-au postat portretul, ceea ce dovedește că erau pregătite pentru acest lucru.

Numită și „Barack Obama feminin”, această femeie telegenică multirasială are 55 de ani (Joe Biden face 78 în ianurarie), și-a petrecut copilăria în străinătate, mai exact în Canada, cu studii juridice, este o populistă cu 4 milioane de abonați pe twitter și o redutabilă luptătoare. Unii ziariști reputați opinează că are un profil ideal pentru exigențele actualului context din SUA.

Ca urmare, dacă Joe Biden va deveni președinte, Kamala Harris va fi prima vicepreședintă de culoare din istoria SUA, și, poate, în 2024, prima șefă de culoare a Casei Albe. Faptul ar fi putea fi posibil întrucât Biden a declarat deja (dar cu jumătate de gură) că, din cauza vârstei înaintate, se va limita doar la un mandat.

Prenumele ei, Kamala, înseamnă lotus în sanscrită, iar despre ea se spune că nu și-a uitat niciodată rădăcinile și că încarnează mai bine ca oricine visul american în toată diversitatea lui. În context, reamitesc că apelurile la Joe Biden să aleagă o colistieră de culoare s-au înmulțit după împușcarea de către polițiști a lui George Floyd, în mai ac.

Tatăl ei este jamaican, iar mama, Shyamala Gopalan, care s-a ocupat îndeaproape de creșterea și educația ei, s-a născut în India. În ce-o privește pe Kamala, părinții ar fi vrut ca ea să se mărite cu cineva pe care-l aleg ei, numai că în momentul în care tânăra a intrat la prestigioasa Universitate Berkeley, lucrurile s-au schimbat.

Kamala s-a îndrăgostit de jamaicanul Donald Harris, azi profesor de economie la Universitatea Stanford, o altă insituție americană de renume din învățământul superior. După ce s-au căsătorit, cei doi s-au instalat la Oakland, unde, în 1964, Kamala a născut un băiat, iar după trei ani o – fată.

Ulterior, la Howard Univesity, prestigioasa instituție din Washington, unde studiază doar tineri de culoare, ea a urmat dreptul, iar încheierea studiilor nu a optat pentru mult mai bănoasa profesie de avocat, ci pentru cea de procuror, care, pe atunci părea destinată albilor.

În 2004, a candidat și a câștigat postul de „district attorney” – procuroare – în San Francisco, unde a deținut două mandate, iar 2010 pentru cel de „attorney general” -procuroare generală- în statul California, post ocupat tot două mandate. Avea 46 de ani și trebuie reținut că a fost prima femeie, totodată de culoare, care a condus serviciile judiciare din cel mai populat stat american.

Tot atunci a stabilit primul contact cu familia Biden, ea cunoscându-l pe Beau Biden, fiul cel mare al vitorului vicepreședinte al lui Barack Obama, care ocupa aelași post, dar în Delaware, stat mai mic decât California, dar cu multe probleme de ordin financiar (Beau avea să moară de cancer în 2015). Cei doi au colaborat exemplar pe plan profesional, devenind și „staruri în devenire ale Partidului Democrat”, context în care Beau a prezentat-o pe Kamala tatălui său.

În ianuarie 2015, Barbara Boxer, una dintre cele două semnatoare de California, anunța că se retrage din post. Kamala are o ocazie care o tentează, după ce, în vara lui 2014, Eric Holder îi oferise posibilitatea să-i succeadă în postul de ministru al Justiției. Ea a declinat oferta, dat fiind că era vorba de o perioadă prea mică, doi ani, întrucât Obama urma să-și termine al doilea mandat la Casa Albă.

În ianuarie 2017, a depus jurământul ca senatoare democrată a SUA, fiind aleasă pe 8 noiembrie 2016, când a învins 32 de rivali, iar Hillary Clinton a pierdut în fața lui Donald Trump. În campania pentru postul de senatoare, beneficiat de susținerea vicepreședintelui Biden, care s-a deplasat special în California pentru așa ceva. Este a doua senatoare de culoare din istoria SUA și trebuie semnalat că, încă de la sosirea la Washington, a fost considerată ca o posibilă candidată la prezidențialele din 2020.

Cum se constată, Harris a avut un parcurs strălucit și nu a pregetat să se prezinte la primele alegeri primare ale partidului democrat din toamna trecută, concurându-l pe Joe Biden, pe care l-a și criticat aspru și nu o dată. Campania ei electorală nu a început, ea neavând cu adevărat un program propriu-zis. În plus, era un moment în care aripa de stânga a democraților nu aprecia deloc trecutul ei de procuroare șefă a Californiei în perioada marilor manifestațiii împotrive brutalităților poliției, chiar dacă, ulterior, ea a militat pentru o creștere a salariilor avocaților numiți din oficiu și pentru deschiderea de anchete privind excesele polițiștilor.

Tot stânga democrată o acuza că este prea de centru, un fel de Hillary Clinton care-și schimbă poziția după cum bate vântul. În fine, în California ea suferă de un deficit de notorietate. Apoi, înainte de a-și retrage candidatura la alegerile primare, ea nu era decât pe locul al 5-lea într-un sondaj, chiar în regiunea sa- San Francisco,

Potrivit unor opinii autorizate, când Biden a vorbit despre intenția de a alege o femeie drept colistieră, toate privirile s-ar fi îndreptat spre ea. Excepție a făcut o mișcare care se contura, „Totul, dar nu Kamala”, ce o acuza de rasism după prima dezbatere la primarele democrate. În paralel, se spunea că Biden o „adora” pe Susan Rice, fosta consilieră pentru securitate națională a președintelui Obama, dar știa că nu o poate alege colistieră dat fiind că ea a fost compromisă în „afacerea Benghazi”, atacul asupra ambasadei americane din Libia, soldat, între altele, cu decesul ambasadorului SUA, eveniment care a contat enorm la insuccesul doamnei Hillary Clinton la prezidențialele din 2016, la ora tragicului eveniment ea fiind secretar de Stat.

În desemnarea colistieră a Kamalei Harris se mai spune că a contat Jill, soția lui Biden, care a invitat-o la un miting electoral al acestuia desfășurat la jumătatea lunii iunie. Flatată de gest, Kamala a acceptat, participând cu mare entuziasm la miting, prilej cu care cei doi au îngropat securea războiului.

„Victorie a la Pyrrus”, a scris o parte a presei referindu-se la faptul că, astfel, Kamala Harris ar fi repurtat un fel de succes, însă cei doi nu vor avea un mariaj din dragoste.

Dumitru Constantin