„Am văzut toate cursele vrăjmasului întinse pe pământ și suspinând am zis: oare cine poate să le treacă pe acestea? Și am auzit glas zicându-mi: smerenia!” Aceasta este una dintre învățăturile transmise de Sf. Antonie, cinstit de credincioși în fiecare an, pe data de 17 ianuarie.
Cine a fost Sfântul Antonie cel Mare?
Sf. Antonie este probabil cel mai reprezentativ ascet pentru duhul vieții călugăreșți, consideră de altfel întemeietorul vieții monahale.
”Va veni vremea ca oamenii să înnebunească și când vor vedea pe cineva că nu înnebunește se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că nu este asemenea lor”, este o prezicere cunoscută a Sfântului Antonie, care mai spunea că „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor. Că, ridică, zice, ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască.”
Sfântul Antonie cel Mare a trăit în secolul al III-lea, începutul secolului al IV-lea, în satul Coma din Egiptul de Mijloc, în anul 251.
Considerat mare luminător al credinței, Sf. Antonie a fost fiul unor țărani creștini înstăriți. A deprins calea credinței la 20 de ani, iar după moartea părinților săi s-a retras în singurătate.
De neclintit după ce a auzit în biserică cuvintele lui Hristos: “Dacă voieșți să fii desăvârșit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor și vei avea comoară în cer; după aceea, vino și urmează-Mi” (Matei 19, 21), Antonie a purtat aceste cuvinte în inima sa toată viața, devenind emblematic pentru orice monarh sau creștin obișnuit în lupta cu ispitele.
Având credință puternică și o smerenie absolută, Sf. Antonie nu numai că nu a putut fi înfrânt de diavoli, el a oferit pilde din propriile nevoințe arătând mereu pricina și felul în care acesta chinuia și ataca fără încetare pentru a-i lăsa fără pace pe credincioși chinuindu-i.
Tot Sfântului Antonie îi aparțin cuvintele de învățătură ”nu-ți descoperi gândurile tuturor, ci doar acelora care pot să-ți vindece sufletul”.
Anton care-ti toarna in turul 2 beton !