Valul tsunami ajunge în București la miezul nopții

După ce duminică, 12 aprilie, 2020, a avut loc un cutremur la 189 de kilometri de Constanța, în largul Mării Negre, lumea n-a luat seama deloc. Și-au văzut cu toții de trebușoarele lor, care cu politica dezmățată, care cu cumpărăturile nervoase, care cu lucrările agricole, care cu certurile, care cu parlamentul, care cu intrigile politice. Dar uite că azi dimineață, o serie de cutremure în Marea Neagră au stârnit valuri uriașe care mătură acum întregul litoral și vin încoace. Autostrada Soarelui e acoperită de ape. Valul tsunami ajunge în București la miezul nopții. Așa că madam Protopopescu mă sună disperată, zice, dragă, ia-mă cu tine pe pachebotul tău. Eu cred că madam Protopopescu mă ia la mișto, nici n-are voie să iasă din casă, are peste 70 de ani. Eu îi zic, sigur că te iau cu mine, o să fim așa, ca-n filme, pe Titanic. Nu, nu pe Titanic, nu e bine, că acela s-a dus la fund. În sfârșit, rețelele de socializare au luat-o razna.

Vor fi întrerupte în curând. Nu știu care încearcă o poantă nesărată la Antena 3 dar publicul lor s-a evaporat. Nu știu care publică un editorial apocaliptic dar nu-l citește nimeni pentru că partea de sud a țării e acoperită de ape și toți fug care încotro. Sigur că mai apucă unii să înjure guvernul și tirania penelistă dar adevărul e că subiectul ăsta e acum desuet și inadecvat. Sună niște sirene prin Ferentari și prin Balta Albă dar se opresc imediat pentru că operatorii lor fug care încotro. Nimeni nu are chef de fapte eroice, voluntarii s-au evaporat și ei. Unde să fugi? Nu știu care personaj politic e pe undeva pe Magheru într-un elicopter militar dar elicopterul e prins de ape și dat la fund. Vin niște nori de nisip dinspre Sahara și întunecă cerul așa că nimeni nu mai vede nimic. Mai umblă un pic niște zvonuri. Totul e contradictoriu.

O coloană de blindate e luată de apele furioase. Nu știu care de la Institutul de Fizică a Pământului mai apucă să dea o declarație despre plăcile tectonice care au luat-o razna. Bulgaria se scufundă în ape, Rusia se înclină amenințător, Turcia s-a scufundat și ea, urmează Ucraina. În tot acest timp nebun, madam Protopopescu îmi sună la ușă, e însoțită de toți poporanii din Piața Chibrit, Bebe de la Arsenal, Temistocle Popa, Geta de la tutungerie, Agamemnon de la prăvălie, Gelu de pe Lipscani, ospătarul Caracostea, profesorul Tiberiu, astrologul Pompiliu, în sfârșit mulți alții, undeva, spre coadă, îi văd pe Titulescu, Arghezi, Stănescu, Birlic, Marghiloman, proaspăt sosiți și ei de prin cimitire, muzee și case memoriale. Toți gata să urce pe pachebotul meu. Asta trebuie să fie Arca lui Goe, zice Caragiale încântat, ținând deasupra capului o umbrelă șterpelită dintr-o vitrină de la Unirea.

Îi trag pe toți după mine, scot pachebotul din pivniță, ne bulucim cu toții și, în zori, plutim pe deasupra Bucureștiului acoperit de ape pescuind la nimereală pesediști, chinezi, italieni, sași, armeni, maghiari, peneliști, useriști, ministeriali, actori, ecologiști, militari de toate gradele, ingineri, studenți, ambasadori, spioni, pensionari, sindicaliști, preoți, călugărițe, niște feroviari, niște tiriști, niște instrumentiști, fanfara din Clejani, jurnaliști, mă rog, tot felul de lume care vociferează neastâmpărată, care înjură pe care apucă, lasă domnule, nu vă mai burzuluiți, plutim așa de colo, colo pescuind pe mulți alții, îi urcăm pe pachebotul nostru care, ce minune, să vezi și să nu crezi, se umflă, se înfoaie, se mărește inexplicabil pe măsură ce salvăm din ape tot mai mulți români, plutim așa prin razele soarelui, luând cu noi o mulțime de lume, e loc și pentru ruși, e loc și pentru bulgari, și pentru franțuji, și pentru muscali, îi luăm pe toți cu noi, pe egipteni, pe israelieni, pe marocani, pe americani, pe canadieni și pe germani, îi luăm la bord și îi dojenim în fel și chip pentru că n-au știut să pună lucrurile la punct când încă s-ar mai fi putut, să nu mai fie războaie, crize planetare, nebuneală virusologică, ură, sarcasm, certuri la graniță, asta e, acum însă noi conducem planeta și tăiem apele uriașului ocean plini de neînfricare.