Sfertodocţii şi trădătorii lucrează la îndeplinirea condiţiilor puse de UDMR

Doi venetici cu fişă de intelectuali şi politicieni, unul de la Externe, celălalt, de la Institutul Cultural Român, s-au apucat aşa, pe neaşteptate, să ne producă o mare expoziţie despre „multietnicitatea” spaţiului românesc în Evul Mediu. Tocmai acum, când din toate părţile România este asaltată de proiecte etnice, regionale sau de ciorbe multiculturale. Ciudată iniţiativă tocmai de la Teodor Baconschi şi Horia-Roman Patapievici, amândoi legaţi de România mai ales prin funcţii şi oportunităţi. Iată „perspectiva Patapievici”: „Evul mediu, în sensul său cel mai larg larg – de la plecarea din Dacia a ultimului legionar roman până la marile răsturnări social-politice de la începutul secolului al XVIII-lea – este astăzi acela din care dorim să aducem în atenţia publicului internaţional multietnicitatea, dialogul civilizaţiilor, mozaicul de popoare care a trăit, de-a lungul acestor secole, pe teritoriul actual al României”.

A picat din Lună proiectul Baconschi-Patapievici? Sau se potriveşte calendaristic cu perioada traversată de ţara noastră. Iar dânşii, ca intelectuali ce se pretind, pregătesc fundalul teoretic, istoric şi cultural pentru o decizie administrativă majoră.

Obligaţia impusă de normele europene referitoare la euro-regiunile de dezvoltare a fost amânată de nenumărate ori. Toate guvernele, de la Victor Ciorbea şi Radu Vasile până la Călin Popescu Tăricanu, au fugit de ea ca dracul de tămâie. Au pasat-o următorilor, fără să o cerceteze, fără să o dezbată, fără să o pregăteacă în nici un fel. Aşa am ajuns în situaţia de a aborda această chestiune delicată într-unul din cele mai proaste momente ale echilibrului politic. Puterea de la Bucureşti şi întregul regim Băsescu stau la mâna unei organizaţii maghiare cu alură de partid de guvernământ. Fără sprijinul UDMR, guvernul Boc şi regimul Băsescu trebuie să se pregătească serios de opoziţie. Ba unii mai nehaliţi, chiar de vizite îndelungi pe la mititica!

Asta şi face ca operaţiunea de stabilire a euro-regiunilor de dezvoltare să se desfăşoare sub privirea şi cu acordul umgurilor. Ce fac aceştia? Au contribuit la supravieţuirea unui regim falimentar, au negociat condiţii pentru Legea educaţiei şi pentru Legea minorităţilor, inclusiv pentru euro-regiunile de dezvoltare. Şi acum încearcă să fructifice situaţia. Sunt convins că pentru ambele părţi aceste negocieri au avut conotaţii diferite. Guvernul Boc şi-a asigurat supravieţuirea prin promisiuni deşarte, fiind convins că pe parcursul derulării prieteniei cu maghiarii va găsi în cele din urmă o soluţie prin care să scape basma curată. Acum nici că mai are ieşire din încurcătură. De partea cealaltă, maghiarii au contabilizat condiţiile de susţinere şi se pregătesc acum de un decont, fiind convinşi că debilităţile guvernului Boc şi ale întregului regim Băsescu lasă loc pentru mult visata autonomie a judeţelor cu populaţie predominant maghiară.

Ar fi o mare naivitate să credem că această operaţiune de care ardelenii se tem ca de moarte este doar rezultatul negocierilor dintre băsişti şi maghiarii aflaţi în cea mai propice situaţie politică din ultimii 20 de ani. La proiectul „euro-regiunii maghiare” concură şi alte forţe, unele oculte, servicii secrete, grupuri de lobby, inclusiv dintre marile puteri. Cei care au încercat marea cu degetul prin evenimentele de la Târgu-Mureş (1990) au acum ocazia să obţină prin negociere politică ce n-au putut obţine din sângeroasele confruntări româno-maghiare.

Vara şi toamna anului 2011, două anotimpuri extrem de periculoase pentru Transilvania!