Pe 24 septembrie, în calendarul creștin ortodox sunt pomeniți Sfânta Muceniță Tecla, dar și Sfântul Cuvios Siluan Athonitul.
Știm despre Sfânta Tecla că a fost mult încercată de un tânăr păgân, Alexandru.
Logodnicul împreună cu mama Sfintei Tecla s-au împotrivit cât au putut hotărârii acesteia de a urma lui Hristos și au denunțat-o guvernatorului pe motiv de neascultare de părinți și pentru ruperea logodnei.
Prinsă, osândită să fie dată la fiare, animalele înfometate de trei zile nu s-au atins însă de ea, iar Sfânta Tecla a fost eliberată.
Din Antiohia a plecat pentru a propovădui credința prin multe alte locuri și și-a încheiat viața în pustnicie, în ținutul Seleuciei, într-un chip minunat.
”În acea vreme, era acolo o fecioară frumoasă, având optsprezece ani, anume Tecla, fiică a maicii anume Teoclia, de neam mare și slăvit, fiind logodită cu un tânăr din cei mai dintâi ai cetății, anume Famir, bogat și frumos. Acesta, văzând minunile ce se făceau de Apostoli, ședea cu alții la vorba lor în casa lui Onisifor, la fereastră, și, ascultând, lua aminte cele grăite de dânșii. Și a căzut sămânța cuvântului lui Dumnezeu pe pământ bun și, cu lucrarea Sfântului Duh, s-a înrădăcinat adânc în inima ei și a răsărit„. (Viețile Sfinților).
Sfântul Cuvios Siluan Athonitul s-a născut în anul 1866, într-o familie modestă de țărani ruși, fiind considerat, potrivit actului de canonizare din 1987, ”dascăl apostolic și profetic al Bisericii„.
La vârsta de 26 de ani a mers la Muntele Athos, unde a rămas vreme de 46 de ani și unde a practicat rugăciunea inimii.
Sfântul Siluan Athonitul a ajuns la înalte măsuri duhovnicești, fiind răsplătit de Dumnezeu cu darurile vindecării celor bolnavi și suferinzi și ale unei uimitoare clarviziuni.
S-a bucurat de o faimă postumă mondială, datorată în principal ucenicului său părintele arhimandrit Sofronie Saharov (foto), care a transmis învățăturile sale în Occident.
”Starețul Siluan. Viață – Învățătură – Scrieri„ a fost scrisă în 1948 și publicată în originalul rus, în 1952, la Paris. Tradusă în cincisprezece limbi moderne de circulație (1958 în engleză; 1959 în germană; 1973 în franceză; 1978 în italiană, suedeză și chiar în arabă, coreeană și japoneză), această carte a fermecat și impresionat profund pe mulți„ (”Cuviosul Siluan Athonitul – Între iadul deznădejdii și iadul smereniei„).
Surse: Viețile Sfinților
Vorbesti tampenii, ca de obicei, care nu au legatura cu tema articolului.
Cotidianul si ministerul adevarului, inclusiv securicii bor. Intr-adevar pana la „dumnezeu” te manaca „sfintii”! JOS CENZURA! Templul Tatalui Meu este in VOI!
Sunt băgați tot felul de nume ale sfinților in calendarul ortodox! De ce nu au băgat și: sfântul Traian Băsescu cu sfinții care au contribuit la biserici din partea PDL, pmp, MP, și chiar sfinții din PSD în frunte cu Morega, care au decartat masiv la biserici? Păcat, mare păcat!