Siria, Irak, Kosovo. A început retragerea ”electorală” a trupelor a SUA

SUA pun presiune pe aliați, pentru a reduce activitățile externe ale NATO, inclusiv misiunile din Irak și Kosovo. Potrivit Politico.eu, care citează diplomați NATO, administrația Trump vrea să „revină la setările din fabrică” ale alianței.

Restrângerea misiunilor NATO fost sugerată, în urmă cu o săptămână, de către Elbridge Colby, subsecretar de Stat în cadrul Pentagonului și omul din spatele noii Strategii Naționale de Apărare a SUA. ”Nu toate misiunile trebuie să fie o prioritate de top. Nu toate capabilitățile trebuie să fie mai complexe decât este nevoie”, a spus Colby, la reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, în urmă cu o săptămână.

NATO revine la ”setările din fabrică”?

Imediat au apărut informațiile pe surse despre posibila retragere a militarilor americani din Irak, din Siria și presiunile pentru reducerea operațiunii NATO de menținere a păcii in Kosovo. Acum, aceste măsuri sunt justificate prin revenirea NATO la statutul de alianță de apărare strict euroatlantică, renunțând la extinderea misiunilor în alte zone. Însă asta vine în contradicție cu precedenta reducere a trupelor SUA. În toamna anului trecut, SUA au anunțat retragerea a peste 1.000 de militari din România, prin încetarea rotației trupelor la baza de la Mihail Kogălniceanu. Măsura a fost criticată la acea vreme de mai mulți congresmeni americani din ambele partide. Au fost anunțate și reduceri ale numărului trupelor SUA din Ungaria, Bulgaria.

Pentru aliații europeni, cea mai îngrijorătoare este potențiala reducere a misiunii KFOR din Kosovo, spun diplomați citați de Politico.eu. ”Măsura seriozității este dacă forțele europene pot să lupte, să susțină și să câștige în scenariile cele mai importate pentru apărarea alianței”, a spus Elbridge Colby. Contigentul din Kosovo este de 4.500 de militari. Misiunea a fost aprobată de ONU în 1999, după războaiele din fosta Iugoslavie. Experții consideră că misiunea KFOR este în continuare foarte importantă. Fricțiunile dintre guvernele de la Pristina și Belgrad nu au încetat, ba chiar s-au întețit în ultimii doi ani. Discuțiile despre reducerea acestei misiuni sunt încă în faza preliminară. Misiunile NATO nu pot fi reduse sau oprite fără acordul tuturor țărilor membre.

Kurzii din Siria, abandonați de SUA

Lucrurile stau diferit în Siria. Aici nu există o misiune NATO, ci doar una americană. Pentagonul a anunțat recent retragerea completă a trupelor americane de la baza Al-Tanf, din sudul Siriei. Președintele Trump a dorit să retragă trupele din Siria încă din primul său mandat. Potrivit Forbes, va urma o a doua etapă a retragerii trupelor SUA din Siria. Acestea vor fi relocate în Irak, în Kurdistanul irakian, de unde vor opera până în septembrie 2026.

Totul se întâmplă pe fondul reluării relațiilor dintre SUA și Damasc, după căderea regimului Assad si venirea la putere a lui Ahmad al-Sharaa. În paralel, administrația Trump a retras sprijinul pentru forțele kurde sin Siria – Forțele Democrate Siriene. Kurzii au fost aliați principali în combaterea grupării Stat Islamic și asigurau paza centrelor în care erau deținuți jihadiștii. Spre îngrijorarea Turciei, și-au creat un stat în stat în nord-estul Siriei – Rojava. Acum, totul se prăbușește pentru kurzi, rămași fără susținerea SUA. Administrația Trump arată că scopul inițial al parteneriatului cu kurzii a dispărut.

Al-Qaeda în costum, partener de dialog al Vestului

Însă nu trebuie uitat că președintele al-Sharaa era trecut pe lista SUA a persoanelor căutate pentru terorism, a fost lider al-Qaeda și, până a ajunge președinte, a fost „emir” al unei organizații jihadiste, rebotezată pentru a deveni digerabilă pentru eventualii parteneri vestici.

Retragerea SUA din regiune ar putea fi grăbită de evoluțiile politice din Irak. În Irak există o misiune de consiliere militară a NATO, creată în 2018. În paralel, SUA au în Irak un contingent de 2.500 de militari, concentrat în special în regiunea nordică – Kurdistanul Irakian.

Alegerile parlamentare din Irak, din noiembrie 2025, au fost câștigate de o largă alianță a forțelor politice șiite – Cadrul de Coordonare. Aceasta din urmă îl propune la conducerea guvernului pe Nouri al-Maliki. În ianuarie 2016, președintele Trump a avertizat că-și va retrage sprijinul pentru Irak, dacă al-Maliki devine premier. Maliki a mai fost premier, în 2006-2014, atunci când trupele SUA au fost atacate de milițiile șiite și când Statul Islamic a ocupat o bună parte din Irak. Pe de altă parte, militarii americani din Irak pot deveni ținte ale loviturilor iraniene, în cazul unui conflict SUA-Iran. În urmă cu o lună, guvernul irakian a anunțat că va prelua controlul asupra unei baze militare care a aparținut coaliției anti-Stat Islamic condusă de Statele Unite.

Alba-neagra cu trupele SUA din Siria

Reducerea misiunii KFOR din Kosovo va fi mai mult o chestiune diplomatică decât militară. Însă situația din Siria și Irak este diferită. Datele publice privind contingentele americane de aici nu pot fi privite cu încredere totală. În primul său mandat, președintele Trump a declarat că în Siria sunt 200 de militari americani. Președintele nu fusese bine informat. ”Am jucat mereu alba-neagră pentru ca liderii politici să nu știe câte trupe sunt în Siria. Militarii din nord-estul Siriei sunt mult mai mulți”, spunea atunci Jim Jeffrey, trimis special al lui Trunp în Siria.

Nici situația reală de securitate din Siria și Irak nu este limpede. Declarațiile publice ale oficialilor SUA sugerează că, după prăbușirea regimului Assad, Siria se stabilizează. Pe de altă parte, analiști irakieni citați de Politico spun că lucrurile stau altfel. ”Siria este saturată cu rețele jihadiste, inclusiv luptători străini care au luptat alături de Hayat Thrir al-Sham (gruparea președintelui al-Sharaa) împotriva regimului Assad”. Nu există planuri clare pentru dezarmarea acestor grupări, care pot deveni periculoase. Până la urma, aceste grupări sunt leagănul actualului guvern. Guvernul Siriei se axează însă, cu susținerea Turciei, pe dezarmarea forțelor kurde, bine organizate, dar acum lipsite de susținerea SUA. În paralel, au fost înregistrate crime împotriva minorităților creștină și allawită.

SUA anunță an de an retragerea trupelor

Când își dorea Nobelul pentru Pace, președintele Donald Trump declara că a încheiat șase războaie, iar apoi cifra a ajuns la opt. Acum, Donald Trump spune că va retrage trupele SUA din Siria și Irak, că va reduce misiunea NATO din Kosovo. Nu este primul președinte care spune asta. ”În Irak, Statele au anunțat aproape an de an reducerea trupelor, încetarea coaliției, sau finalul luptelor. Anunțurile sunt motivate politic”, spune unul dintre experții citați de Forbes. În toamna acestui an au loc alegerile pentru Congresul SUA. Și președintele Joe Biden a făcut declarații similare în an electoral. În vara anului 2024, Biden declara că este primul președinte al SUA din secolul 21 care anunță că SUA nu sunt implicate în vreun război.

În cazul administrației Trump, imaginea de ”pacificator” a SUA este însă contrazisă flagrant de realitate. Într-un an, Trump a inițiat lovituri asupra Iranului, Siriei, Somaliei, Irakului, Yemenului, Nigeriei și Venezuelei. Pe 19 februarie, a amenințat Iranul cu noi lovituri militare. Iar conflictele pe care liderii de la Washington le trec pe lista celor rezolvate sunt departe de a fi astfel. Siria și Irakul sunt expuse încă la destabilizare, conflicte sectare și jihadism. Iar Libia, unde NATO s-a spălat pe mâini după scurta misiune a răsturnării regimului Gaddafi, în 2011, are în continuare două guverne și o mulțime de teritorii controlate de „emiri” locali, iar zăgazul în calea imigrație spre Europa a fost demult spulberat.