Sondaj. Încrederea în Parlament și Guvern, în picaj. Atitudinea tinerilor, o surpriză

Biserica este instituția în care românii au cea mai mare încredere, 63.9% declarând că au destul de multă și foarte multă încredere în această instituție (față de 57.7% în iulie 2025). Urmează Armata, cu un capital de încredere de 61.8% (față de 63% în iulie 2025). Apoi Poliția, cu 50% (față de 43.2% în iulie 2025). Clasamentul este continuat de Președinție cu 27.9% (față de 34.8% în iulie 2025), Justiție cu 25.4% și Guvern cu 18.4% (față de 20.4% în iulie 2025). Pe ultima poziție se situează Parlamentul cu 11.9% încredere destul de multă și foarte multă (față de 14.5% în iulie 2025).

Au încredere în Biserică mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Votanții PSD și PNL, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Armată.

Cum se împart voturile

Au încredere în Poliție mai ales: votanții PSD și PNL, tinerii sub 30 de ani, angajații la stat. Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Președinție. Votanții PSD și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară au mai multă încredere în Justiție decât restul populației.

Citește și: Nume nou pentru șefia SRI. Unul dintre liderii PNL, acceptat și de Nicușor Dan, și de PSD – SURSE

Au încredere în Guvern în special: votanții USR și PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București au încredere în Parlament în proporții mai ridicate decât restul populației.

„Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”, susține Remus Ștefureac, director INSCOP.

Metodologie

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.